Internetul este o amagire pentru cei mici

„Nu trebuie ca utilizatorul de Internet să aibă o vârstă fragedă, pentru a nu cădea în altă capcană – cea a amăgirii. Căutând și cercetând frenetic milioanele de site-uri scrise în toate limbile pământului, după încetarea acestui periplu, unde se află oare utilizatorul? Se apasă butonul oprit și tot în fața ecranului se va găsi acela, chiar dacă amăgitorul îi lasă falsa impresie că stăpânește pământul. Plimbarea virtuală prin lumi diferite și contactul cu persoane care aparent te înțeleg și te susțin se încheie așa cum au început, în fața calculatorului. O! Câtă amăgire! Dacă ne sunt atât de dragi persoanele cu care vorbim, avem, de aici, pornirea firească să aducem acele persoane în viața noastră? Dacă niște locuri de pe glob ne sunt dragi, avem, oare, pornirea firească să vizităm acele locuri, să mergem să contemplăm natura? Răspunsul pentru amândouă întrebările atunci când ne robește Internetul este negativ. Aceasta pentru că Internetul este o armă care luptă împotriva bunului simț, împotriva vieții și, de aceea, multă mulțumire este în partea întunericului atunci când se alege lașitatea, lenevirea și vegetatul în fața unui ecran păcătos. O explicație pentru tendința de a sta cât mai mult în fața calculatorului derivă din faptul că nimic nu te satisface cu adevărat și încerci să schimbi o dezamăgire mare cu una mai mică, și mergi, din căutare în căutare, spre epuizare, întristare și anxietate. Tot în fața calculatorului există senzația de a fi un dumnezeu al acestei lumi. Ești în fața calculatorului, comenzile sunt la tine, opțiunile îți sunt deschise, libertatea pare totală. Ba, mai mult, există și jocuri specializate pe magie și divinitate - într-unul din ele poți alege, de exemplu, să fii Zeus. Altă înșelare dibace! Pentru că autoritatea asta, care te face să te simți plin de tine, întotdeauna o împarți cu cineva din umbră, programatorul, autorul jocului – care, hrănindu-ne fantezia, ne duce unde vrea el, ci nu unde credem că putem ajunge noi, prin propria voință. În plus, administratorul sau furnizorul de servicii poate în orice moment să afle unde ești, pe ce site navighezi, care sunt preferințele tale, fanteziile și visele tale, știe exact cu cine și de ce corespondezi, știe exact ce site-uri, când și la ce oră le-ai accesat.”

(Cristian Șerban, Internetul – Tinerii în fața provocării, Editura Egumenița, p. 8)

Categoria: Articole

Cautare: