Isaia

ISAIA

CAPITOLUL 1
Proorocia lui Isaia despre adevaratele jertfe.

1. Vedenia lui Isaia, fiul lui Amos, pe care a vazut-o despre Iuda si Ierusalim, in vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz si Iezechia, regii lui Iuda.
2. Asculta, cerule, si ia aminte, pamantule, ca Domnul graieste: Hranit-am feciori si i-am crescut, dar ei s-au razvratit impotriva Mea.
3. Boul isi cunoaste stapanul si asinul ieslea domnului sau, dar Israel nu Ma cunoaste; poporul Meu nu Ma pricepe.
4. Vai tie neam pacatos, popor impovarat de nedreptate, soi rau, fii ai pieirii! Ei au parasit pe Domnul, tagaduit-au pe Sfantul lui Israel, intorsu-I-au spatele.
5. Pe unde sa mai fiti loviti voi, cei ce mereu va razvratiti? Tot capul va este numai rani si toata inima slabanogita.
6. Din crestet pana in talpile picioarelor nu-i nici un loc sanatos; totul este numai plagi, vanatai si rani pline de puroi, necuratate, nemuiate cu untdelemn si nelegate.
7. Tara voastra este pustiita, cetatile voastre arse cu foc, tarinile voastre le mananca strainii inaintea ochilor vostri, totul este pustiit, ca la nimicirea Sodomei.
8. Sionul ajuns-a ca o coliba intr-o vie, ca o coverca intr-o bostanarie, ca o cetate impresurata!
9. Daca Domnul Savaot nu ne-ar fi lasat o ramasira, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemanat cu Gomora.
10. Ascultati cuvantul Domnului, voi conducatori ai Sodomei, luati aminte la invatatura Domnului, voi popor al Gomorei!
11. Ce-mi foloseste multimea jertfelor voastre?, zice Domnul. M-am saturat de arderile de tot cu berbeci si de grasimea viteilor grasi si nu mai vreau sange de tauri, de miei si de tapi!
12. Cand veneati sa le aduceti, cine vi le ceruse? Nu mai calcati in curtea templului Meu!
13. Nu mai aduceti daruri zadarnice! Tamaierile Imi sunt dezgustatoare; lunile noi, zilele de odihna si adunarile de la sarbatori nu le mai pot suferi. Insasi praznuirea voastra e nelegiuire!
14. Urasc lunile noi si sarbatorile voastre sunt pentru Mine o povara. Ajunge!
15. Cand ridicati mainile voastre catre Mine, Eu Imi intorc ochii aiurea, si cand inmultiti rugaciunile voastre, nu le ascult. Mainile voastre sunt pline de sange; spalati-va, curatiti-va!
16. Nu mai faceti rau inaintea ochilor Mei. Incetati odata!
17. Invatati sa faceti binele, cautati dreptatea, ajutati pe cel apasat, faceti dreptate orfanului, aparati pe vaduva!
18. Veniti sa ne judecam, zice Domnul. De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, ca zapada le voi albi, si de vor fi ca purpura, ca lana alba le voi face.
19. De veti vrea si de Ma veti asculta, bunatatile pamantului veti manca.
20. Iar de nu veti vrea si nu Ma veti asculta, atunci sabia va va manca, caci gura Domnului graieste.
21. Cum a ajuns ca o desfranata cetatea cea credincioasa si plina de dreptate? Dreptatea locuia in ea, iar acum este plina de ucigasi.
22. Argintul tau s-a prefacut in zgura si vinul tau este amestecat cu apa;
23. Mai-marii tai sunt razvratiti si partasi cu hotii; toti iubesc darurile si umbla dupa rasplata. Ei nu judeca orfanul, iar pricina vaduvei nu ajunge pana la ei.
24. Pentru aceasta zice Domnul, Dumnezeul Savaot, puternicul lui Israel: Razbuna-Ma-voi impotriva asupritorilor Mei si Ma voi intarata cu razbunare asupra vrajmasilor Mei!
25. Voi intoarce mana Mea impotriva ta si te voi curati de toata zgura ta, ca in cuptor.
26. Voi intoarce judecatorii tai sa judece ca la inceput si sfetnicii tai ca odinioara. Dupa aceasta te vei putea numi iarasi cetate dreapta, oras credincios.
27. Sionul va fi rascumparat prin judecata si locuitorii sai care se vor intoarce la credinta, prin dreptate.
28. Domnul va zdrobi pe cei razvratiti, iar cei ce au parasit pe Domnul vor fi nimiciti.
29. Ei vor fi rusinati pentru dumbravile sfinte pe care le-au indragit si se vor rosi la fata din pricina gradinilor pe care le-au ales.
30. Vor fi ca un stejar ale carui frunze cad si ca o gradina fara nici un strop de apa.
31. Cel puternic va fi ca puzderiile de calti si faptele lui ca o leasa de maracini. Si aceia si aceasta vor arde laolalta si nimeni nu va putea sa-i stinga.

CAPITOLUL 2
Proorocie despre Iuda si Ierusalim.

l. Vedenia pe care a vazut-o Isaia, fiul lui Amos, pentru Iuda si Ierusalim.
2. Fi-va in vremurile cele de pe urma, ca muntele templului Domnului va fi intarit peste varfurile muntilor si se va ridica pe deasupra dealurilor. Si toate popoarele vor curge intr-acolo.
3. Multe popoare vor veni si vor zice: “Veniti sa ne suim in muntele Domnului, in casa Dumnezeului lui Iacov, ca El sa ne invete caile Sale si sa mergem pe cararile Sale”. Caci din Sion va iesi legea si cuvantul lui Dumnezeu din Ierusalim.
4. El va judeca neamurile si la popoare fara de numar va da legile Sale. Preface-vor sabiile in fiare de pluguri si lancile lor in cosoare. Nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia si nu vor mai invata razboiul.
5. Voi, cei din casa lui Iacov, veniti sa umblam in lumina Domnului!
6. Tu ai lepadat neamul Tau, casa lui Iacov. Ea este plina de vrajitori si de magi ca Filistenii si ea face legamant cu cei de alt neam.
7. Pamantul ei este plin de aur si de argint, de comori fara numar, pamantul ei este plin de cai si de carute fara sfarsit.
8. Pamantul ei este plin de idoli si locuitorii se inchina la lucrul mainilor lor, inaintea celor facuti de degetele lor.
9. Si omul va fi umilit si muritorul va fi pogorat si Tu nu-i vei ierta!
10. Intrati in crapaturile stancilor si ascundeti-va in pulbere, din pricina fricii de Dumnezeu, de stralucirea slavei Lui.
11. Ochii celui mandru vor fi smeriti, mandria celor de rand va fi pogorata si numai Domnul in ziua aceea va fi ridicat in slavi,
12. Ca Domnul Savaot va avea ziua Lui, se va ridica impotriva a tot ceea ce este mandru si semet si-l va pogori.
13. Impotriva tuturor cedrilor Libanului si stejarilor celor inalti ai Vasanului.
14. Impotriva tuturor muntilor inalti si colinelor celor mandre.
15. Impotriva tuturor turnurilor ridicate sus si zidurilor intarite.
16. Impotriva tuturor corabiilor Tarsisului si lucrurilor de pret.
17. Mandria omului va fi pogorata si semetia celor muritori va fi smerita; in ziua aceea numai Domnul va fi inalt;
18. Si toti idolii vor pieri.
19. Iar oamenii vor intra in scorburile stancilor, in prapastiile si in crapaturile pamantului, de frica Domnului si de stralucirea slavei Lui, cand va veni El ca sa loveasca pamantul.
20. In ziua aceea idolii de argint si de aur, pe care omul i-a facut ca sa li se inchine, vor fi parasiti ca sa fie salas sobolanilor si liliecilor.
21. Iar el va intra in crapaturile stancilor si in prapastiile muntilor, de frica Domnului si de stralucirea slavei Lui, cand va veni El ca sa loveasca pamantul.
22. Nu mai nadajduiti in omul cel muritor, in narile caruia nu este decat o suflare! Oare, ce putere are el?

CAPITOLUL 3
Pedeapsa mandriei si a podoabelor desarte.

l. Iata, Domnul Dumnezeu Savaot va lua din Ierusalim si din Iuda orice sprijin si orice ajutor, orice hrana de paine si orice sprijin de apa,
2. Pe viteaz si pe omul de lupta, pe judecator si pe prooroc, pe prezicator si pe batran;
3. Pe capetenia peste cincizeci, pe sfatuitor, pe intelept, pe fermecator si pe ghicitor.
4. Voi pune baieti capetenii peste ei si copiii vor domni peste aceia.
5. In popor se vor stramtora unul pe altul si fiecare va impila pe aproapele sau; cel tanar se va purta obraznic cu cel batran si cel de neam rau cu cel de neam bun.
6. Atunci va alerga omul la fratele sau, in casa tatalui sau, si-i va zice: Tu mai ai o haina, fii capetenie peste noi si sa fie aceste daramaturi sub mana ta.
7. Iar acela cu juramant se va lepada, zicand: “Nu pot vindeca ranile poporului! N-am in casa mea nici paine, nici haina, nu ma faceti conducator peste popor!”
8. Ierusalimul va ajunge daramatura si Iuda este gata sa cada, caci limba lor si gandurile lor sunt impotriva Domnului si dispretuiesc privirea slavei Lui.
9. Infatisarea lor marturiseste impotriva lor, caci ei isi vadesc pacatele lor ca Sodoma, in loc sa fie ascunda. Vai de ei! Caci ei si-au facut lorusi rau…
10. Fericit este omul drept, ca el va manca din rodul lucrurilor lui.
11. Vai de cel rau, ca rautatea este a lui si va fi judecat dupa faptele lui.
12. Poporul meu este asuprit de niste copii, si femeile domnesc peste el. Poporul meu! Cei care te conduc te ratacesc si te abat de la calea pe care tu mergi.
13. Domnul Se ridica la judecata si sta ca sa judece pe poporul Sau.
14. Domnul intra la judecata cu batranii si carmuitorii poporului Sau si zice: “Voi, voi ati pustiit via Mea si prada luata de la cei sarmani se afla in casele voastre.
15. Pentru ce ati zdrobit pe poporul Meu si ati sfaramat fata celor sarmani?” zice Domnul Dumnezeu Savaot.
16. Si mai zice Domnul: “Pentru ca fiicele Sionului sunt atat de mandre si umbla cu capul pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu zanganit de inele la picioarele lor,
17. Domnul va plesuvi crestetul capului fiicelor Sionului, Domnul va descoperi goliciunea lor”.
18. In ziua aceea va lua Domnul toate podoabele: inele, sori, lunite,
19. Cercei, bratari, valuri,
20. Cununi, lantisoare, cingatoare, miresme, talismane,
21. Inele, verigi de nas,
22. Vesminte de sarbatoare, mantii, saluri, pungi,
23. Oglinzi, panzeturi subtiri, turbane si tunici.
24. Atunci va fi in loc de miresme, putreziciune, si in loc de cingatori, franghie, in loc de carlionti facuti cu fierul, plesuvie, in loc de vesmant pretios, zdrente, si in loc de frumusete: pecete de robie.
25. Locuitorii Sionului vor cadea de sabie si vitejii lui in razboaie.
26. Portile fiicei Sionului vor scartai si se vor jeli si, jefuita, ea va sedea despuiata pe pamant.

CAPITOLUL 4
Bune prevestiri.

1. In ziua aceea sapte femei se vor certa pentru un singur om, zicand: “Noi vom manca painea noastra si vom purta vesmintele noastre. Nu cerem altceva decat sa purtam numele tau. Ridica ocara noastra!”
2. In ziua aceea se va arata mladita Domnului in podoaba si in slava si roadele pamantului in marire si in cinste pentru aceia din Israel care vor fi scapat.
3. Ramasita Sionului si cei ce vor fi scapat cu viata din Ierusalim se vor chema sfinti si oricine va fi inscris sa traiasca in Ierusalim.
4. Cand Domnul va fi spalat necuratenia fiicelor Sionului si va fi sters faradelegile din mijlocul lui prin duhul dreptatii si al nimicirii,
5. Domnul va veni pe Muntele Sionului si in adunarile Sale ca un nor si ca un fum ziua, iar noaptea ca un foc stralucitor si ca o vapaie. Ca peste tot locul slava Domnului va fi acoperamant:
6. Fi-va in timpul zilei cort, care sa-l apere de caldura si sa-l adaposteasca de vreme rea si de ploaie.

CAPITOLUL 5
Via neroditoare.

l. Vreau sa cant pentru prietenul meu cantecul lui de dragoste pentru via lui. Prietenul meu avea o vie pe o coasta manoasa.
2. El a sapat-o, a curatit-o de pietre si a sadit-o cu vita de bun soi. Ridicat-a in mijlocul ei un turn, sapat-a si un teasc. Si avea nadejde ca va face struguri, dar ea a facut agurida.
3. Si acum voi, locuitori ai Ierusalimului si barbati ai lui Iuda, fiti judecatori intre mine si via mea.
4. Ce se putea face pentru via mea si n-am facut eu? Pentru ce atunci cand nadajduiam sa-mi rodeasca struguri, mi-a rodit agurida?
5. Acum va voi face sa stiti cum ma voi purta cu via mea: Strica-voi gardul ei si ea va fi pustiita, darama-voi zidul ei si va fi calcata in picioare.
6. Si o voi pustii! Nu va mai fi taiata, nici sapata si o vor napadi spinii si balariile. De asemenea si norilor le voi da porunca sa nu-si mai verse ploaia peste ea.
7. Dar via Domnului Savaot este casa lui Israel, iar oamenii din Iuda sunt sadirea Sa draga. El nadajduia ca acesta sa fie un popor fara pacate, dar iata-l plin de sange. Nadajduit-a sa-I rodeasca dreptate, dar iata: razvratire.
8. Vai voua care claditi casa langa casa si gramaditi tarini langa tarini pana nu mai ramane nici un loc, ca sa fiti numai voi stapanitori in tara!
9. Urechile mele au auzit de asemenea acest juramant al Domnului Savaot: “Jur ca aceste case multe, mari si frumoase, vor fi pustii si nimeni nu va mai locui in ele.
10. Zece pogoane de vie vor rodi un bat, si un homer de samanta, numai o efa”.
11. Vai de cei ce dis-de-dimineata alearga dupa bauturi imbatatoare; vai de cei ce pana tarziu seara se infierbanta cu vin!
12. Cei care doresc, la ospetele lor, chitara, harpa, toba, flaut si vin ei nu iau in seama faptele Domnului si nu vad lucrurile mainilor Sale.
13. Pentru aceasta poporul meu va fi dus in robie fara sa bage de seama, mai-marii sai vor fi doborati de foame, iar gloata se va usca de sete!
14. De aceea si iadul si-a marit de doua ori lacomia lui, cascat-a gura sa peste masura; acolo se vor cobori marirea Sionului si gloatele sale, chiotele de veselie…
15. Omul cel muritor va fi smerit si umilit si ochii celor mandri vor fi pogorati.
16. Dar Domnul Savaot este mare prin judecata Sa si Dumnezeul cel sfant este sfant prin dreptatea Sa.
17. Oile vor paste in voie, iar strainii se vor hrani in locurile manoase, lasate de cei bogati.
18. Vai de cei ce isi atrag pedeapsa ca si cu niste franghii si plata pacatului ca si cu niste streanguri,
19. Caci ei zic: “Grabeasca Domnul sa-Si faca lucrul Sau curand, ca sa vedem si sa se plineasca planul Sfantului lui Israel, ca sa-l cunoastem”.
20. Vai de cei ce zic raului bine si binelui rau; care numesc lumina intuneric si intunericul lumina; care socotesc amarul dulce si dulcele amar!
21. Vai de cei care sunt intelepti in ochii lor si priceputi dupa gandurile lor!
22. Vai de cei viteji la baut vin si mesteri la facut bauturi imbatatoare!
23. Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mita si lipsesc de dreptate pe cel drept!
24. Pentru aceasta, dupa cum paiele sunt mistuite de foc si iarba uscata de flacari, asa radacina lor va fi topita ca pleava si floarea lor va fi spulberata precum este cenusa, caci au calcat legea Domnului Savaot si au nesocotit cuvantul Sfantului lui Israel!
25. De aceea, mania Domnului s-a aprins impotriva poporului Sau! El intinde mana Sa spre el, il loveste si muntii se clatina. Cadavrele lor sunt ca gunoiul pe cale. Cu toate acestea mania Lui nu se domoleste si mana Lui sta mereu intinsa
26. Si va ridica steagul pentru un popor de departe si il va chema de la capatul pamantului. Iata-l ca se zoreste si vine.
27. Nimeni din ai lui nu va obosi, nici va boli, nu va dormita, nici va adormi; nimeni nu-si va descinge braul si nici cureaua incaltamintei lui nu se va rupe.
28. Sagetile lor sunt ascutite si arcurile lor gata sa traga. Copitele cailor sunt ca si cremenea cea tare, rotile carutelor sunt ca o furtuna.
29. Strigatul, strigat de leu, racnesc ca puii de leu, mugesc si apuca prada, si nimeni nu roate s-o scape.
30. In vremea aceea fi-va impotriva lui un vuiet ca vuietul marii. Toti vor arunca privirea spre pamant si iata: intuneric si stramtorare; lumina se va intuneca intocmai ca o noapte, fara sa se mai iveasca zorile!

CAPITOLUL 6
Slava Domnului.

1. In anul mortii regelui Ozia, am vazut pe Domnul stand pe un scaun inalt si maret si poalele hainelor Lui umpleau templul.
2. Serafimi stateau inaintea Lui, fiecare avand cate sase aripi: cu doua isi acopereau fetele, cu doua picioarele, iar cu doua zburau
3. Si strigau unul catre altul, zicand: “Sfant, sfant, sfant este Domnul Savaot, plin este tot pamantul de slava Lui!”
4. Din pricina acestor strigate, portile se zguduiau din tatanele lor, iar templul s-a umplut de fum.
5. Si am zis: “Vai mie, ca sunt pierdut! Sunt om cu buze spurcate si locuiesc in mijlocul unui popor cu buze necurate. Si pe Domnul Savaot L-am vazut cu ochii mei!”
6. Atunci unul dintre serafimi a zburat spre mine, avand in mana sa un carbune, pe care il luase cu clestele de pe jertfelnic.
7. Si l-a apropiat de gura mea si a zis: “Iata s-a atins de buzele tale si va sterge toate pacatele tale, si faradelegile tale le va curati”.
8. Si am auzit glasul Domnului care zicea: “Pe cine il voi trimite si cine va merge pentru Noi?” Si am raspuns: “Iata-ma, trimite-ma pe mine!”
9. Si El a zis: “Du-te si spune poporului acestuia: Cu auzul veti auzi si nu veti intelege si, uitandu-va, va veti uita, dar nu veti vedea.
10. Ca s-a invartosat inima poporului acestuia si cu urechile sale greu a auzit si ochii sai i-a inchis, ca nu cumva sa vada cu ochii si cu urechile sa auda si cu inima sa inteleaga si sa se intoarca la Mine si sa-l vindec”.
11. Si am zis: “Pana cand, Doamne!” Atunci El mi-a raspuns: “Pana cand cetatile vor fi pustiite si vor ramane fara locuitori, si casele fara oameni si pamantul pustiu;
12. Pana cand Domnul va izgoni pe oameni si pustiirea va fi mare in mijlocul acestei tari.
13. Si daca va ramane inca unul din zece, si acela va fi harazit focului, ca si terebintul si stejarul, ale caror trunchiuri sunt trantite la pamant. Din butucul ramas va lastari o mladita sfanta”.

CAPITOLUL 7
Soarta lui Iuda si Efraim. Nasterea lui Emanuel din Fecioara.

1. Si a fost in zilele lui Ahaz, fiul lui Iotam, fiul lui Ozia, regele lui Iuda, ca s-a suit Retin, regele Siriei, impreuna cu Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, ca sa cuprinda Ierusalimul. Si n-a izbutit ca sa-l cuprinda.
2. Atunci a venit cineva sa dea de stire casei lui David, zicand: “Armata Sirienilor a tabarat in Efraim”. Si inima regelui si a poporului tremura de spaima in ziua aceea, precum tremura copacii padurii din pricina vantului.
3. Si a grait Domnul catre Isaia, zicand: “Iesi intru intampinarea lui Ahaz, tu si Sear-Iasub, fiul tau, la capatul canalului lacului celui de sus, pe drumul tarinii nalbitorului,
4. Si ii vei zice: “Ia aminte, fii linistit si nu te teme si inima ta sa nu se slabeasca din pricina acestor doi taciuni care fumega: de iutimea maniei lui Retin si a lui Aram si a fiului lui Remalia
5. De vreme ce Aram a hotarat pustiirea ta, impreuna cu Efraim si cu fiul Remaliei, zicand:
6. “Sa ne suim in Iuda, sa-l speriem, sa ne facem stapani pe el si sa punem rege peste el pe feciorul lui Tabeel”.
7. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Aceasta nu va fi, nici nu se va implini!
8. Caci capetenia Aramului este Damascul si mai mare peste Damasc este Retin. - Mai sunt inca saizeci si cinci de ani si Efraim va pieri din randul popoarelor.
9. Si capitala lui Efraim este Samaria si mai mare peste Samaria este feciorul lui Remalia. Daca nu credeti, veti fi zdrobiti!”
10. Si Isaia mai grai catre Ahaz:
11. “Cere un semn de la Domnul Dumnezeul tau, in adancurile iadului sau in inaltimile cele de sus”.
12. Si a spus Ahaz: “Nu voi cere si nu voi ispiti pe Domnul!”
13. Si a zis Isaia: “Ascultati voi cei din casa lui David! Nu va ajunge sa obositi pe oameni, de veniti sa obositi si pe Dumnezeul meu?
14. Pentru aceasta Domnul meu va va da un semn: Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel.
15. El se va hrani cu lapte si cu miere pana in vremea cand va sti sa arunce raul si sa aleaga binele.
16. Ca inainte ca fiul acesta sa stie sa dea la o parte raul si sa aleaga binele, pamantul de care iti este teama, din pricina celor doi regi, va fi pustiit.
17. Dar Domnul va aduce peste tine, peste poporul tau si peste casa tatalui tau, vremuri care n-au mai venit de cand Efraim s-a desfacut de Iuda; va aduce pe regele Asiriei.
18. Si va fi ca in ziua aceea Domnul va chema mustele care se afla la capatul Nilului - fluviul Egiptului - si albinele din pamantul Asiriei;
19. Si vor veni si se vor aseza cu toate in vaile cele prapastioase si in crapaturile stancilor si in toate tufisurile si in toate tinuturile nelocuite.
20. In vremea aceea, va rade Domnul cu un brici, luat de imprumut de dincolo de Eufrat, pe regele Asiriei, capul, parul de pe trup si ii va smulge si barba.
21. In vremea aceea, cine va hrani o vaca si doua oi
22. Va avea belsug de unt din pricina multimii laptelui si cei ce vor fi ramas in tara se vor hrani cu smantana si cu miere.
23. In ziua aceea, unde era un loc de o mie de butuci pe pret de o mie de sicli, va fi plin de spini si de balarii.
24. Acolo oamenii vor intra inarmati cu arcuri si cu sageti, caci toata tara va fi plina de spini si de balarii.
25. Si in toti muntii care erau curatati cu sapaliga, tu nu te vei duce, de frica spinilor si a balariilor. Acolo se va da drumul boilor si oilor, ca sa calce pamantul.

CAPITOLUL 8
Surparea imparatiei Siriei si a lui Israel. Vremea lui Mesia.

1. Si a zis Domnul catre mine: “Ia o carte mare si scrie deasupra ei cu slove omenesti: “Maher-Salal-Has-Baz” (grabnic-prada-apropiat-jaf).
2. Adu-Mi martori credinciosi pe Urie preotul si pe Zaharia, fiul lui Ieberechia”.
3. Atunci m-am apropiat de proorocita si a luat in pantece si a nascut un fiu. Si a zis Domnul catre mine: “Pune-i numele Maher-Salal-Has-Baz”.
4. Caci inainte ca baiatul sa zica: “tata si mama!”, toata bogatia Damascului si prada Samariei vor fi duse inaintea regelui Asiriei”.
5. Si mi-a mai grait Domnul astfel:
6. “Fiindca poporul acesta a nesocotit apele Siloamului, care curg lin, si a tremurat inaintea lui Retin, feciorul Remaliei,
7. Iata acum ca Domnul va aduce peste ei apele cele mari si furioase ale Eufratului: pe regele Asiriei si toata stralucirea lui. Ele vor trece peste toate zagazurile si vor da afara peste malurile lui.
8. Si se va revarsa in Iuda, il va ineca si il va umple de apa, va ajunge pana la gat si cu revarsarile lui intinse va acoperi toata tara.
9. Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri si va plecati. Auziti pana la marginile pamantului, cei puternici plecati-va. De va veti intari, iarasi veti fi biruiti.
10. Si orice sfat veti sfatui, il va risipi Domnul, si cuvantul pe care il veti grai nu va ramane intru voi, caci cu noi este Dumnezeu!”
11. Asa imi zicea mie Domnul, tinand peste mine mana Sa cea tare si insuflandu-mi sa nu umblu pe caile acestui popor. Apoi mi-a zis:
12. “Nu numiti uneltire tot ceea ce poporul acesta socoteste uneltire, si nu va temeti, nici nu va infricosati de ceea ce se tem ei.
13. Numai pe Domnul Savaot socotiti-L sfant, de El sa va temeti si sa va infricosati.
14. El va fi pentru voi piatra de incercare si stanca de poticnire pentru cele doua case ale lui Israel, cursa si lat pentru cei ce locuiesc in Ierusalim.
15. Si multi se vor poticni, vor cadea si se vor sfarama, vor fi prinsi in cursa si vor fi dusi in robie!”
16. Voi strange laolalta aceasta marturie si voi sigila aceasta invatatura pentru ucenicii mei.
17. Voi astepta deci pe Domnul, Care isi ascunde fata Sa de la casa lui Iacov si voi nadajdui intru El.
18. Iata eu si pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu spre semne si minuni in Israel, din partea Domnului Savaot, Care locuieste in Muntele Sionului.
19. Si cand va vor zice: “Intrebati pe cei ce cheama mortii si ghicitorii care soptesc si bolborosesc”, sa le raspundeti: “Nu se cuvine oare poporului sa alerge la Dumnezeul sau? Sa intrebe oare pe morti pentru soarta celor vii?”
20. Intrebati legea si descoperirea! De nu va vor vorbi asemenea cuvantului acesta, atunci nu-i lumina in ei.
21. Vor rataci pe pamant flamanzi si cumplit apasati, si in vremea foametei isi vor arata coltii si vor huli pe regele lor si pe Dumnezeul lor.
22. Apoi isi vor intoarce privirea spre pamant si iata ca acolo va fi stramtorare, intuneric si scarba si nevoie! Dar noaptea va fi alungata!
23. Caci nu va mai fi intuneric pentru tara care era in nevoie. In vremurile de dedemult el a supus pamantul Zabulonului si tinutul lui Neftali; in vremurile cele de pe urma el va acoperi de slava calea marii, celalalt tarm al Iordanului, Galileea neamurilor.

CAPITOLUL 9
Nasterea, numele si imparatia lui Mesia.

l. Poporul care locuia intru intuneric va vedea lumina mare si voi cei ce locuiati in latura umbrei mortii lumina va straluci peste voi.
2. Tu vei inmulti poporul si vei spori bucuria lui. El se va veseli inaintea Ta, cum se bucura oamenii in timpul secerisului si se veselesc la impartirea prazilor.
3. Caci jugul ce-l apasa, si toiagul ce-l loveste, si nuiaua ce-l asupreste, Tu le vei sfarama, ca in zilele lui Madian.
4. Incaltamintea cea zgomotoasa de om razboinic si haina cea stropita de sange vor fi aruncate in foc si mistuite in flacari!
5. Caci Prunc s-a nascut noua, un Fiu s-a dat noua, a Carui stapanire e pe umarul Lui si se cheama numele Lui: Inger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al pacii, Parinte al veacului ce va sa fie.
6. Si mare va fi stapanirea Lui si pacea Lui nu va avea hotar. Va imparati pe tronul si peste imparatia lui David, ca s-o intareasca si s-o intemeieze prin judecata si prin dreptate, de acum si pana-n veac. Ravna Domnului Savaot va face aceasta.
7. Cuvant va trimite Domnul peste Iacob, si el se va pogori peste Israel.
8. Ca sa stie tot poporul, Efraim si locuitorii Samariei, care intru mandria lor si intru semetia inimii lor zic:
9. “Caramizile au cazut, sa zidim cu piatra cioplita; smochinii au fost taiati, sa punem cedri in locul lor!”
10. Ridica-va Domnul impotriva lui pe vrajmasii lui Retin si pe dusmanii lui ii va inarma:
11. Pe Sirienii de la rasarit si pe Filistenii de la asfintit; si vor manca acestia pe Israel cu toata gura. Cu toate acestea mania Lui nu se va potoli si mana Lui tot intinsa va fi;
12. Dar poporul nu se va intoarce la Cel care il lovise si nu va cauta pe Domnul Savaot.
13. Si Domnul va taia din Israel, intr-o singura zi, capul si coada, ramura de finic si trestia.
14. Batranii si capeteniile sunt capul; proorocul si invatatorul mincinos sunt coada.
15. Capeteniile acestui popor il duc in ratacire si cei condusi de ei vor pieri.
16. Pentru aceasta, Domnul nu se bucura de cei tineri si de orfanii lui si de vaduve nu-i este mila, fiindca toti sunt nelegiuiti si rai si gura lor graieste vorbe nesocotite. Pentru toate acestea, mania Lui nu se va potoli si mana Lui mereu intinsa va fi.
17. Ca faradelegea arde ca focul, care mistuie spinii si balariile uscate; el arde tot maracinisul padurii, iar fumul se inalta in rotocoale.
18. Din pricina iutimii maniei Domnului Savaot, pamantul va fi ca un jeratic, iar poporul va ajunge prada focului. Nimeni nu va cruta pe vecinul sau.
19. Jefui-vor la dreapta si vor ramane flamanzi; la stanga vor manca si nu se vor satura; fiecare va manca din carnea aproapelui sau:
20. Manase pe Efraim, Efraim pe Manase, si amandoi sunt impotriva lui Iuda. Pe langa toate acestea, mania Lui nu se va potoli si bratul Lui mereu intins va fi.

CAPITOLUL 10
Pedeapsa nedreptatii. Pieirea Asirienilor.

1. Vai de cei ce fac legi nedrepte si de cei ce scriu hotarari silnice
2. Ca sa indeparteze pe cei slabi de la judecata si sa rapeasca dreptatea sarmanilor poporului Meu, ca sa faca din vaduve prada lor si sa jefuiasca pe cei orfani!
3. Dar ce veti face voi in ziua pedepsirii si cum va veti feri de furtuna ce vine de departe? Catre cine veti fugi ca sa fiti ajutati si unde veti lasa comorile voastre?
4. Fara mine vor merge cu fruntile plecate printre robi si vor cadea printre cei ucisi si totusi mania Lui nu se va potoli si mana Lui mereu intinsa va fi.
5. O, Asirie, varga maniei Mele si toiagul urgiei Mele!
6. Impotriva unui neam fara de lege o voi trimite si impotriva unui popor al urgiei Mele o voi indrepta, ca sa-l prade si sa-l jefuiasca si sa-l calce ca pe tina ulitelor.
7. Dar ea n-are aceeasi judecata si inima ei nu simte la fel; sa prade este in inima ei si sa nimiceasca neamuri fara numar!
8. Caci ea zice: “Oare mai-marii mei nu sunt ei laolalta regi?
9. Calno oare nu este ca si Carchemisul? Si Hamatul ca Arpadul si Samaria ca Damascul?”
10. Cum a cuprins mana Mea imparatiile idolilor, unde idolii erau mai numerosi decat in Ierusalim si in Samaria;
11. Precum am facut Samariei si idolilor ei, tot asa voi face si Ierusalimului si chipurilor lui!
12. Si cand Domnul va sfarsi tot lucrul Lui in muntele Sionului si in Ierusalim, atunci va pedepsi pe regele Asiriei pentru graiul cel mandru din inima lui si pentru semetia privirilor lui,
13. Ca a zis: “Prin puterea mainii mele am facut aceasta si prin intelepciunea mea; caci sunt priceput! Trecut-am peste granitele popoarelor, jefuit-am comorile lor si ca un atotputernic am dat jos de pe tron pe conducatori.
14. Mana mea a apucat ca pe un cuib bogatiile popoarelor si, precum iei oua parasite, tot asa am cuprins eu tot pamantul. si nimeni n-a scuturat aripile, n-a deschis ciocul si nici n-a scos vreun tipat!
15. Oare securea este ea mareata fata de cel ce o ridica sau ferastraul se inalta impotriva celui ce-l manuieste? Ca si cum varga ar da avant celui care o ridica si toiagul ar insufleti bratul care il duce!
16. De aceea Domnul Dumnezeu Savaot va trimite prapadul in aceasta voinica ostire asiriana si sanatatea lor o vor mistui frigurile ca un parjol.
17. Si lumina lui Israel se va face foc si Sfantul sau o flacara si va arde si va mistui spinii si balariile uscate, intr-o singura zi!
18. Si stralucirea padurii lui si a livezii lui va fi nimicita de sus si pana jos.
19. Copacii ramasi din padurea lui vor fi asa de putini la numar, incat si un copil va putea sa-i numere.
20. In vremea aceea ramasita lui Iuda si cei scapati din casa lui Iacov nu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lovit, ci se vor sprijini, cu credinta, pe Dumnezeu, Sfantul lui Israel.
21. O ramasita din Iacov se va intoarce la Dumnezeul cel puternic.
22. Chiar daca poporul tau, Israele, tar fi ca nisipul marii, numai o ramasita se va intoarce. Nimicirea este hotarata de dreptatea cea nemasurata.
23. Aceasta porunca de nimicire, Domnul Dumnezeu Savaot o va implini in tot cuprinsul tarii.
24. Pentru aceasta, asa zice Domnul Dumnezeu Savaot: “Poporul Meu, care locuieste in Sion, nu te teme de Asiria, care te loveste cu toiagul pe care il ridica asupra ta, ca altadata Egiptul.
25. Dar, peste putina vreme, urgia va inceta si mania Mea ii va nimici”.
26. Domnul Savaot ridica-va asupra lor un bici, ca atunci cand a batut pe Madian la stanca Oreb si Isi va intinde toiagul Sau spre mare si-l va ridica precum l-a ridicat asupra Egiptenilor.
27. In vremea aceea va ridica povara de pe umerii tai si jugul de pe grumajii tai.
28. Vine din latura Rimonului si ajunge la Aiat, trece la Migron, la Micmas lasa poverile sale de drum.
29. Ei au trecut pasul si noaptea au ramas la Gheba. Rama este inspaimantata, Ghibeea lui Saul a luat-o la fuga.
30. Urla fiica a lui Galim, ia aminte Laisa, raspunde-i tu, Anatot.
31. Madmena se imprastie, locuitorii din Ghebim au luat-o la fuga.
32. O zi va sta la Nob, ameninta cu mana muntele Sionului si colina Ierusalimului!
33. Iata ca Domnul Dumnezeu Savaot frange crengile dintr-o lovitura naprasnica: varfurile sunt taiate si crengile de sus date jos.
34. Desisul padurii cade sub lovituri de unelte de fier, cedrii Libanului se prabusesc la pamant.

CAPITOLUL 11
Puterea lui Mesia.

1. O Mladita va iesi din tulpina lui Iesei si un Lastar din radacinile lui va da.
2. Si Se va odihni peste El Duhul lui Dumnezeu, duhul intelepciunii si al intelegerii, duhul sfatului si al tariei, duhul cunostintei si al bunei-credinte.
3. Si-L va umple pe El duhul temerii de Dumnezeu. Si va judeca nu dupa infatisarea cea din afara si nici nu va da hotararea Sa dupa cele ce se zvonesc,
4. Ci va judeca pe cei saraci intru dreptate si dupa lege va mustra pe sarmanii din tara. Pe cel aprig il va bate cu toiagul gurii Lui si cu suflarea buzelor Lui va omori pe cel fara de lege.
5. Dreptatea va fi ca o cingatoare pentru rarunchii Lui si credinciosia ca un brau pentru coapsele Lui.
6. Atunci lupul va locui laolalta cu mielul si leopardul se va culca langa caprioara; si vitelul si puiul de leu vor manca impreuna si un copil ii va paste.
7. Juninca se va duce la pascut impreuna cu ursoaica si puii lor vor salaslui la un loc, iar leul ca si boul va manca paie;
8. Pruncul de tata se va juca langa culcusul viperei si in vizuina sarpelui otravitor copilul abia intarcat isi va intinde mana.
9. Nu va fi nici o nenorocire si nici un prapad in tot muntele Meu cel sfant! Ca tot pamantul este plin de cunostinta si de temerea de Dumnezeu, precum marea este umpluta de ape!
10. Si in vremea aceea, Mladita cea din radacina lui Iesei, va fi ca un steag pentru popoare; pe Ea o vor cauta neamurile si salasul Ei va fi plin de slava.
11. in ziua aceea, Domnul va ridica din nou mana Sa ca sa rascumpere ramasita poporului Sau dintre robii din Asiria si din Egipt, din Patros, din Etiopia, din Elam, din Babilon, din Hamat si din insulele marii.
12. El va ridica steag pentru neamuri si va aduna pe cei risipiti ai lui Israel si va strange la un loc pe cei imprastiati ai lui Iuda din cele patru colturi ale pamantului.
13. Atunci pizma lui Efraim va inceta si dusmanii lui Iuda vor fi zdrobiti. Efraim nu va mai pizmui pe Iuda si Iuda nu va mai fi vrajmasul lui Efraim.
14. Ci se vor avanta in latura Filistenilor la apus si vor jefui impreuna pe feciorii rasaritului; asupra Edomului si Moabului isi vor intinde mana lor, si copiii lui Amon vor asculta de ei.
15. Domnul va seca limba de mare a Egiptului si mana Lui va ameninta groaznic Eufratul, si-l va imparti in sapte rauri si se va putea trece cu piciorul.
16. Atunci se va croi un drum pentru ramasita din poporul Sau, pentru cei scapati din robia Asiriei, precum s-a intamplat altadata cu Israel, in ziua cand el a iesit din Egipt.

CAPITOLUL 12
Cantare de multumire.

1. Si tu vei zice in ziua aceea: Lauda-Te-voi, Doamne, ca desi pornit impotriva mea, mania Ta s-a intors de la mine si m-ai miluit.
2. Iata Dumnezeul cel tare al mantuirii mele; nadajdui-voi intru El si nu ma voi infricosa, ca izvorul puterii mele si cantarea mea de lauda este Domnul Dumnezeu si izbavirea mea.
3. Veti scoate apa cu veselie din izvoarele mantuirii
4. Si veti zice in ziua aceea: “Laudati pe Domnul, chemati numele Lui, vestiti printre neamuri lucrarile Lui, dati de stire ca inalt este numele Lui!
5. Cantati in strune pe Domnul, caci El a facut fapte stralucite! Sa stie aceasta tot pamantul!
6. Saltati si va veseliti locuitori ai Sionului, caci mare este in mijlocul vostru Sfantul lui Israel!”

CAPITOLUL 13
Vedenia lui Isaia

l. Proorocia despre Babilon pe care a vazut-o Isaia, fiul lui Amos.
2. Pe un munte plesuv inaltati steag, strigati catre ei, faceti semn cu mana, ca sa intre pe poarta asupritorilor.
3. “Eu am poruncit sfintei Mele ostiri, zice Domnul, chemat-am pe vitejii maniei Mele, pe cei ce se veselesc de slava Mea”.
4. Ascultati acest zgomot surd in munti, vuiet al unui neam fara de numar; auziti aceasta zarva de imparatii, de neamuri adunate; Domnul Savaot cerceteaza ostirea gata de lupta.
5. Ele vin dintr-un tinut departat, de la capatul cerului; vine Domnul si uneltele maniei Lui, ca sa nimiceasca tot pamantul.
6. Strigati, ca aproape este ziua Domnului, ea vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.
7. Drept aceea, toate bratele vor fi neputincioase si inima omului se va topi de frica.
8. Vor fi cuprinsi de spaima, vor vedea naluci si durerile ii vor cuprinde; zvarcolise-vor in dureri ca femeia gata sa nasca. Se vor privi unul pe altul cu groaza, iar fetele lor vor fi rosii ca flacara.
9. Iata ziua Domnului, ea vine apriga, manioasa si intaratata la manie ca sa pustiiasca pamantul si sa starpeasca pe pacatosi de pe el.
10. Luceferii de pe cer si gramezile de stele nu-si vor mai da lumina lor; soarele se va intuneca in rasaritul lui si luna nu va mai straluci.
11. Atunci voi pedepsi lumea pentru faradelegile ei si pe cei nelegiuiti pentru pacatele lor. Voi smeri mandria celor ingamfati si obraznicia celor cruzi o voi arunca la pamant.
12. Voi face ca oamenii sa fie mai rari decat aurul cel mai scump, mai cautati decat aurul de Ofir.
13. Pentru aceasta voi prabusi cerurile; si pamantul se va clatina din locul lui, din pricina maniei Domnului Savaot, in ziua iutimii maniei Lui.
14. Atunci, ca o gazela sperioasa si ca o turma pe care nimeni nu poate s-o adune, fiecare se va intoarce la poporul sau si fiecare va fugi in pamantul sau.
15. Oricine va fi aflat va fi strapuns si oricare va fi prins va cadea de sabie.
16. Copiii lor vor fi zdrobiti inaintea ochilor lor, casele lor vor fi jefuite si femeile lor necinstite.
17. Iata ca Eu ridic asupra lor pe Mezi, care nu pun pret pe argint si care nu se lacomesc pentru aur.
18. Arcurile oamenilor de lupta vor dobori pe cei tineri. De roada pantecelui nu se vor milostivi, si pentru copii ochii lor nu vor simti nici o mila.
19. Atunci Babilonul, podoaba imparatiilor, cununa mandriei Caldeilor, fi-va ca Sodoma si ca Gomora, pe care Dumnezeu le-a nimicit.
20. Nu va mai fi locuit in veci si din neam in neam. Arabii nu vor mai infige acolo corturi si nici ciobanii nu-si vor mai face tarle in latura aceea.
21. Ci numai animale salbatice se vor salaslui intr-insul, si bufnitele vor locui prin case, strutii isi vor face cuiburi acolo si oameni cu chip de tap vor juca in acel loc.
22. Sacalii vor urla in palatele lor si lupii in casele lor de petrecere. Vremea este aproape sa soseasca si zilele ei nu vor zabovi!

CAPITOLUL 14
Proorocie impotriva Babilonului.

l. Dar Domnul Se va milostivi de Iacov si va alege inca o data pe Israel si il va statornici in pamantul lui. Cei straini se vor alatura lor si se vor uni cu casa lui Iacov.
2. Pe popoare le va lua si le va duce la ei, iar casa lui Israel le va avea in pamantul Domnului ca robi si roabe. Ei vor duce in robie pe cei care i-au dus in robie si vor stapani peste apasatorii lor.
3. Iar in ziua in care Domnul te va odihni de osteneli, de chinuri si de amarnica ta robie in care ai fost,
4. Tu vei canta cantecul acesta de ocara impotriva imparatului Babilonului si vei zice: “Cum s-a sfarsit cu asupritorul si cum a incetat chinul nostru!
5. Domnul a zdrobit toiagul celor fara de lege, sceptrul railor apasatori!
6. Iata pe cel care lovea popoarele fara incetare cu mania lui si care in intaratarea lui punea neamurile sub stapanirea lui, supunandu-le fara crutare!
7. Tot pamantul este in pace si se odihneste; toti izbucnesc in cantece de veselie.
8. Pana si chiparosii impreuna cu cedrii cei din Liban se bucura de caderea ta: “De cand tu te-ai prabusit, nimeni nu se mai suie la noi ca sa ne doboare!”
9. Seolul (iadul) se misca in adancurile sale, ca sa iasa intru intampinarea ta. Pentru tine el desteapta umbrele, pe toti stapanitorii pamantului; el ridica de pe jilturile lor pe toti imparatii pamantului.
10. Toti iau cuvantul si iti zic: “Si tu esti slab ca noi si te asemeni noua”.
11. In iad s-a pogorat marirea ta in cantecul harfelor tale. Sub tine se vor asterne viermii si viermii vor fi acoperamantul tau.
12. Cum ai cazut tu din ceruri, stea stralucitoare, fecior al diminetii! Cum ai fost aruncat la pamant, tu, biruitor de neamuri!
13. Tu care ziceai in cugetul tau: “Ridica-ma-voi in ceruri si mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aseza jiltul meu! In muntele cel sfant voi pune salasul meu, in fundurile laturei celei de miazanoapte.
14. Sui-ma-voi deasupra norilor si asemenea cu Cel Preainalt voi fi”.
15. Si acum, tu te pogori in iad, in cele mai de jos ale adancului!
16. Cei ce te vad isi intorc privirea in spre tine si se uita cu luare aminte zicand: “Oare acesta este omul de care tremura pamantul si imparatiile se cutremurau?”
17. Oare acesta este cel ce prefacea lumea in pustiu si cetatile le dobora si nu da drumul robilor sai?”
18. Toti imparatii popoarelor se odihnesc cu cinste, fiecare in locasul sau.
19. Si numai tu esti azvarlit departe de mormantul tau, ca o ramura fara de pret, ca ramasitele celor care au fost ucisi cu lovituri de sabie, zvarliti pe pietre de mormant, ca un hoit calcat in picioare.
20. Tu nu te vei pogori in mormant, caci tu ai pustiit pamantul tau si pe poporul tau l-ai ucis! Niciodata nu se va mai vorbi despre neamul celor rai!
21. Pregatiti macelul feciorilor, din pricina faradelegilor parintilor lor, ca nu cumva sa se ridice si sa cucereasca pamantul si sa umple de ruine fata a tot pamantul.
22. “Eu Ma voi scula impotriva lor, zice Domnul Savaot, si voi nimici numele Babilonului si pe cei care au mai ramas: si mugurii si mladitele, zice Domnul.
23. Acolo va stapani ariciul si va fi mlastina si il voi matura cu matura nimicirii”, zice Domnul Savaot.
24. Juratu-S-a Domnul Savaot si a zis: “Cum am hotarat, asa va fi, precum M-am sfatuit, asa se va intampla!
25. Sfarama-voi Asiria in pamantul Meu si o voi calca in picioare pe muntii Mei. Si robii vor fi liberati de jugul lor si umerii de povara lor”.
26. Iata hotararea pentru tot pamantul, iata mana intinsa peste toate neamurile!
27. Daca Domnul Savaot a hotarat, cine il va putea impiedica? Si daca mana Lui sta intinsa, cine o va intoarce la loc?
28. In anul mortii lui Ahaz, fost-a aceasta proorocie:
29. “Nu te veseli, toata tara Filistenilor, fiindca a fost zdrobit toiagul care te lovea. Caci din radacina sarpelui va iesi o vipera si din urmasii lui un sarpe zburator.
30. Cei sarmani vor paste pe pasunile Mele, iar cei saraci vor fi fara de grija. Voi face sa moara de foame neamul tau, iar pe cei ce vor ramane din tine ii voi ucide.
31. Tu, poarta, urla! Si tu, cetate, tipa! Cutremura-te tu, tara a Filistenilor, toata! Ca din partea de miazanoapte vine un fum si sirurile vrajmasilor sunt stranse”.
32. Si ce se va raspunde in ziua aceea celor trimisi dintre popoare? Ca “Domnul a intemeiat Sionul, limanul celor indurerati din poporul Lui”.

CAPITOLUL 15
Proorocie impotriva lui Moab.

1. Prins fara de veste in vreme de noapte Ar-Moabul a fost pustiit. Luat fara de veste noaptea, Chir-Moabul a fost nimicit.
2. Poporul se urca la templul de la Dibon, la locurile inalte, ca sa planga pe Nebo si la Medeba, Moabul se tanguieste. Toate capetele sunt rase, toate barbile sunt taiate.
3. Pe ulitele lui toti ies imbracati in sac; pe acoperisuri, in piete, toti se jelesc si izbucnesc in plans.
4. Hesbonul si Eleale bocesc, iar glasul lor pana la Iahat se aude. Chiar si razboinicii Moabului se vaita si sufletul le este cuprins de groaza.
5. Din adancul inimii, Moabul striga; fugarii lui sosesc pana la Toar, pana la Eglat-Selisia. Coasta Luhitului toti o urca plangand; pe drumul de la Horonaim scot strigate de deznadejde,
6. Ca apele de la Nimrim au secat, iarba s-a uscat, iarba verde nu mai este, verdeata a pierit.
7. De aceea ei isi fac provizii si duc bunurile lor dincolo de paraul Salciilor.
8. Tipetele au facut inconjurul Moabului, vaietele sale au ajuns pana la Eglaim, jeluirea lui pana la Beer-Elim, ca apele Dimonului sunt pline de sange!
9. Asupra Dimonului voi trimite iarasi nenorociri; pentru cei ce au scapat. din Moab cat si pentru cei ramasi in tara voi trimite lei.

CAPITOLUL 16
Rele prevestiri pentru Moab.

l. “Trimiteti miei stapanitorului tarii, trimiteti-i din Petra, prin pustiu, la muntele fiicei Sionului”.
2. Ca o pasare care fuge sperioasa din cuibul ei, ca un cuib risipit, asa sunt fiicele Moabului la vadurile Arnonului.
3. “Da un sfat, da o hotarare, intinde umbra ta, ca noaptea, in miezul zilei, ascunde pe cei dusi in robie, nu descoperi pe cei fugari!
4. Adaposteste la tine pe toti robii Moabului, sa le fii acoperitor in fata pustiitorului, pana cand navala va fi trecut, prapadul va lua sfarsit si vrajmasul va lasa tara in pace.
5. Jiltul lui se va intari prin milostivire si pe el va sedea de-a pururi in cortul lui David un judecator aparator al pricinei drepte si ravnitor dreptatii.
6. Am auzit de semetia Moabului, ca foarte mandru este; am auzit de obraznicia, de mandria, de trufia si de graiurile lui desarte”.
7. Pentru aceasta, Moabitii se tanguiesc pentru Moab, ton impreuna se bocesc! Ei suspina pentru turtele de struguri de la Chir-Hareset, inmarmuriti.
8. Campiile Hesbonului au saracit, asemenea si via de la Sibma; stapanitorul popoarelor a distrus cele mai bune vite ale ei, care se intinsesera pana la Iazer si acoperisera pustiul; lastarii lor se intinsesera si trecusera marea.
9. Pentru aceasta plang impreuna cu Iazerul pentru via din Sibma. Va ud cu lacrimile mele pe voi, Hesbon si Eleale, ca nu se mai aud acolo strigatele vesele din timpul secerisului si al culesului viilor.
10. Nici bucurie, nici veselie prin gradini, iar prin vii nici cantece, nici chiote! Nimeni nu mai da vinul la teasc, strigatul calcatorului a incetat.
11. Pentru aceasta launtrul meu se zbuciuma pentru Moab ca o harfa si inima mea pentru Chir-Hares.
12. Iata ca Moabul este vazut urcand obosit pe locurile inalte, intra in templul sau sa se roage, dar nu dobandeste nimic.
13. Aceasta este proorocia pe care a grait-o Domnul odinioara pentru Moab.
14. Iar acum Domnul a zis asa: “Peste trei ani, socotiti ca anii unui simbrias, marirea Moabului se va micsora cu vuiet mare si va ramane mica si slaba, fara nici o putere”.

CAPITOLUL 17
Proorocie pentru Damasc

1. Proorocie impotriva Damascului: “Damascul este scos din numarul cetatilor si a ramas o gramada de ruine.
2. Cetatile Aroerului sunt pustiite pentru vecie; ele sunt bune de pascut turmele, care se culca acolo si nimeni nu le goneste.
3. Nici cetate intarita pentru Efraim si nici imparatie la Damasc. Tot asa va fi cu ramasita Siriei si cu marirea ei, precum a fost cu fiii lui Israel, zice Domnul Savaot.
4. Si va fi in ziua aceea ca marirea lui Iacob se va imputina si acest trup gras se va usca.
5. Va fi atunci ca pe urma seceratorului ce secera holda, cand mana lui aduna spice si cum e cand oamenii aduna spice in valea Refaim;
6. Vor ramane pe urma cateva roade, ca la scuturatul maslinului, doua-trei masline pe varf, patru-cinci pe ramuri”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel.
7. In ziua aceea, omul isi va intoarce privirea catre Ziditorul sau si ochii lui catre Sfantul lui Israel se vor intoarce.
8. Si nu va mai privi catre jertfelnice, lucrurile mainilor lui, si nu se va mai uita la faptura degetelor lui, la Astartele si statuile ridicate soarelui.
9. In vremea aceea, cetatile sale intarite vor fi parasite ca ale Amoreilor si Heveilor, lasate inaintea fiilor lui Israel si vor ramane pustii.
10. Caci tu ai uitat pe Dumnezeul izbavirii tale si de Stanca scaparii tale nu ti-ai adus aminte. Iata pentru ce tu intemeiezi gradini lui Adonis si acolo sadesti vie pentru un dumnezeu strain.
11. In ziua cand o sadesti, tu vezi ca se ridica si a doua zi are flori; dar de culesul roadelor nu te bucuri in ziua nenorocirii si durerea este fara leac.
12. Ah! Aceasta zarva de popoare este ca vuietul de ape multe, acest zgomot de neamuri este ca zgomotul de ape mari;
13. El le ameninta si ele fug departe, gonite ca pleava pe care vanturatorii o vantura in vant si ca vartejul de pulbere in vreme de furtuna.
14. In vremea serii, atunci e ceasul spaimei, iar mai inainte de a se face ziua, ei nu mai sunt. Iata partea, partea jefuitorilor nostri si soarta celor ce ne-au pradat pe noi.

CAPITOLUL 18
Pustiirea pamantului.

1. Vai tie, tara in care se aude zanganit de arme si care esti dincolo de fluviile Etiopiei!
2. Tu, care trimiti soli pe Nil in barci de papura pe intinsele ape. Mergeti voi, soli iuti, catre un neam de statura inalta si cu pielea lucie, departe catre un popor de temut, popor plin de putere si viteaz, a carui tara este strabatuta de fluvii.
3. Voi, toti locuitori ai lumii si care stapaniti pamantul! Cand veti vedea inaltandu-se steagul deasupra muntilor, priviti! Si cand va suna trambita, ascultati!
4. Ca asa zice Domnul catre mine: “Privesc linistit din locasul Meu, intocmai ca adierea fierbinte a verii la lumina soarelui, ca norul de roua in zaduful secerisului.
5. Caci inainte de cules, dupa ce florile s-au scuturat si mugurii s-au prefacut in ciorchini copti, vitele vor fi taiate cu cosoarele, ramurile vor fi luate, smulse vor fi.
6. Toate vor fi lasate vulturilor de munte si fiarelor pamantului; vulturii vor petrece acolo vara, iar fiarele campului iarna.
7. In vremea aceea, se vor aduce daruri de la neamul de statura inalta si cu pielea lucie, de la poporul de temut cel de departe, de la poporul cel plin de putere si viteaz, a carui tara este strabatuta de fluvii, catre locul numelui Domnului Savaot, muntele Sionului”.

CAPITOLUL 19
Proorocie pentru Egipt.

1. Iata Domnul vine pe nor usor si ajunge in Egipt. Idolii Egiptului tremura inaintea fetei Lui si inima Egiptenilor se topeste in ei.
2. Voi intarata pe Egipteni unii impotriva altora si se vor razboi frate cu frate si prieten cu prieten, cetate cu cetate, imparatie cu imparatie.
3. Egiptul isi va pierde mintea si voi incurca istetimea lui si vor merge ei sa intrebe pe idoli si pe vrajitori, pe fermecatori si pe ghicitori.
4. Si voi da Egiptul in mana unui stapanitor crud si un imparat puternic il va stapani, zice Domnul Dumnezeu Savaot.
5. Apele marii se vor sfarsi si fluviul va seca si se va usca de tot.
6. Canalele se vor preface in ape statatoare. Raurile Egiptului vor scadea si se vor usca, papura si trestia se vor vesteji.
7. Lunca Nilului si toata verdeata de pe malurile lui se vor usca, vor cadea si nu vor mai fi!
8. Pescarii vor suspina si se vor tangui; toti cei care arunca undita in Nil, cei care arunca navodul pe fata apelor, vor fi deznadajduiti.
9. Cei care lucreaza inul vor fi nedumeriti si pieptanatoarele si tesatorii vor fi in mare incurcatura.
10. Tesatorii vor fi tulburati si toti lucratorii, in intristare mare.
11. Mai-marii Toanului au ajuns nebuni, sfatuitorii cei intelepti ai lui Faraon dau sfaturi fara de minte! Cum indrazniti voi sa ziceti lui Faraon: “Eu sunt ucenicul celor intelepti, al regilor de altadata?”
12. Unde sunt oare inteleptii tai? Sa te vesteasca si sa-ti dea de stire ceea ce a hotarat Domnul Savaot impotriva Egiptului.
13. Mai-marii Toanului au ajuns nebuni, mai-marii Nofului si-au pierdut mintea si capeteniile semintiilor duc Egiptul pe cai gresite.
14. Domnul a aruncat peste ei un duh de zapaceala; in orice fapta a lor ei ratacesc Egiptul si nu-si dau seama, cum nu-si da seama betivul cand varsa.
15. Si nu va fi nici un lucru in Egipt cu rostul lui: nici cap, nici coada, nici inceput, nici sfarsit.
16. In ziua aceea, Egiptenii vor fi ca femeile fricoase si tremuratoare, din pricina amenintarii mainii Domnului Savaot pe care o va ridica peste ei.
17. Atunci pamantul lui Iuda va fi pentru Egipt infricosare mare; ori de cate ori i se va aminti numele; Egiptul va tremura, din pricina hotararii luate impotriva lui de Domnul Savaot.
18. In vremea aceea, vor fi numai cinci cetati in pamantul Egiptului care vor grai limba Canaanului si vor jura in numele Domnului Savaot; una se va numi “Cetatea Soarelui”.
19. In ziua aceea, va fi un jertfelnic in mijlocul pamantului Egiptului si un stalp de pomenire la hotarul lui, pentru Domnul.
20. Acesta va fi un semn si o marturie pentru Domnul Savaot in pamantul Egiptului. Cand vor striga catre Domnul in stramtorarile lor, atunci El le va trimite un mantuitor si un razbunator oare-i va mantui.
21. Domnul se va face stiut in Egipt si Egiptenii vor cunoaste pe Domnul in ziua aceea. Si vor aduce arderi de tot si prinoase si vor face fagaduinte Domnului si le vor implini.
22. Si Domnul va bate Egiptul, il va lovi si apoi il va vindeca. Si ei se vor intoarce la Domnul si El se va indupleca si ii va tamadui.
23. In vremea aceea, va fi un drum din Egipt in Asiria si Asiria va merge in Egipt si Egiptul in Asiria si Egiptenii si Asirienii vor sluji pe Domnul.
24. In ziua aceea, Israel va fi al treilea in legamantul cu Egiptul si cu Asiria, ca o binecuvantare in mijlocul pamantului,
25. Binecuvantare a Domnului Savaot, Care zice: “Binecuvantat sa fie poporul Meu, Egiptul si Asiria, lucrul mainilor Mele si Israel, mostenirea Mea!”

CAPITOLUL 20
Egiptenii si Etiopienii vor fi robiti.

l. In anul in care Tartan a venit la Asdod, trimis de Sargon, regele Asiriei, si a impresurat Asdodul si l-a cuprins,
2. In vremea aceea a grait Domnul prin gura lui Isaia, fiul lui Amos, zicand: “Du-te si dezbraca sacul de pe coapsele tale si descalta incaltamintele tale”. Si a facut asa si mergea gol si descult.
3. Si a zis Domnul: “Precum a umblat robul Meu Isaia gol si descult vreme de trei ani, ca semn si prevestire pentru Egipt si pentru Etiopia,
4. Astfel va aduce regele Asiriei robi din Egipt si surghiuniti din Etiopia, tineri si batrani, goi si desculti si cu spatele descoperit, spre rusinea Egiptului.
5. Si cei care se bizuiau pe Etiopia si erau mandri cu Egiptul vor fi cuprinsi de teama si de rusine.
6. Locuitorii acestui tinut vor zice in ziua aceea: “Iata pe cine ne bizuim, catre care vrem sa fugim sa cautam ajutor si scapare dinaintea regelui Asiriei! Si acum cum vom scapa?”

CAPITOLUL 21
Proorocie pentru pustiirea malurilor marii.

1. Ca furtuna care vine de la miazanoapte, aceasta vine din pustiu, dintr-un tinut infricosator.
2. O vedenie grozava mi s-a descoperit: jefuitorul jefuieste si pustiitorul pustieste. Avanta-te, Elame! impresurati pe Mezi, n-aveti nici o mila!
3. De aceea inima mea s-a umplut de neliniste, dureri m-apuca, ca durerile unei femei care este gata sa nasca. inspaimantat cum sunt, nu mai aud; tulburat, nici ca mai vad;
4. Duhul meu rataceste, frica da navala peste mine. Noaptea care atat imi placea ma umple de groaza!
5. Masa este pusa, asternuturile intinse, toti mananca si beau. Voi, capetenii, sculati-va, prindeti scutul!
6. Ca asa zice Domnul catre mine: “Du-te si pune pe cineva de straja, care sa-Mi dea de stire despre ceea ce va vedea!
7. Daca va vedea calareti, doi cate doi pe cai, calareti pe asini, pe camile, sa se uite cu bagare de seama, cu mare bagare de seama”.
8. Si el a strigat ca un leu: “Stau de straja, Doamne, neincetat toata ziua si la locul meu de veghe in fiecare noapte.
9. Si iata ca soseste calarime, calareti doi cate doi”. Si el a vorbit si a zis: “A cazut, a cazut Babilonul si toate chipurile cioplite ale idolilor lui stau sfaramate la pamant!”
10. O, poporul meu, fecior al ariei mele, batut cum se bate graul, ceea ce am auzit de la Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, ti le dau de stire!
11. Proorocie despre Edom. Cineva striga din Seir catre mine: “Strajerule, cat a trecut din noapte? Strajerule, cat mai este pana trece noaptea?
12. Si strajerul raspunde: “Dimineata se apropie, dar este inca noapte. De voiti, intrebati, intoarceti-va si veniti iarasi”.
13. Proorocie despre Arabia. Intr-o padure de stepa petreceti noaptea, voi, caravane din Dedan!
14. Aduceti apa celor insetati, voi, locuitori ai tinutului Tema, intampinati cu paine pe cei fugari,
15. Ca ei au fugit dinaintea sabiei, din fata sabiei scoase din teaca, de arcul intins si de grozaviile razboiului!
16. Ca iata ce mi-a spus Domnul: “Inca un an, ca anii unui simbrias, si toata stralucirea lui Chedar se duce.
17. Vitejii arcasi ai fiilor lui Chedar se vor imputina; ca Domnul Dumnezeul lui Israel a grait”.

CAPITOLUL 22
Proorocie pentru Ierusalim.

1. Proorocia despre valea vedeniei. Ce ai tu ca tot poporul tau s-a urcat pe acoperisuri,
2. Tu, cetate zgomotoasa, cetate plina de zarva si de chiote de veselie? Ranitii tai nu sunt raniti de sabie si n-au murit in lupta.
3. Mai-marii tai au fugit laolalta, au fost luati robi nu cu puterea arcului; toti vitejii tai de lupta prinsi au fost cu totii, cand ei fugeau departe.
4. De aceea va zic: “Departati-va de mine si lasati-ma sa plang amar, nu va imbulziti sa ma mangaiati pentru nenorocirea fiicei poporului meu.
5. Ca este o zi de tulburare, de zdrobire, de uluire de la Domnul Dumnezeu Savaot in valea vedeniei, prabusire de zid si tipetele celor ce fug inspre munti!
6. Elamul a luat tolba de sageti, Aramul a incalecat pe cal si Chirul a scos pavaza!
7. Vaile tale marete sunt pline de care si calareti, tabarati la portile tale;
8. Valul va fi ridicat de pe Iuda! Si voi veti privi in ziua aceea gramezile de arme din casa cea din padure.
9. Sparturile zidurilor cetatii lui David sunt fara numar, voi le vedeti. Adunati apele din iazul cel mai de jos,
10. Numarati casele cele din Ierusalim, daramati-le ca sa intariti zidul.
11. Un iaz mai mare faceti intre cele doua ziduri, ca sa strangeti apa din iazul cel mai de demult. Dar voi nu luati aminte la Cel care a facut toate acestea, la Cel care le-a pregatit de demult. Voi nu-L vedeti!
12. Si in ziua aceea ne va indemna Domnul Dumnezeu Savaot sa plangem, sa suspinam, sa ne radem capul si sa ne incingem cu sac.
13. Iata bucuria si veselia, boi taiati si oi junghiate; toti mananca din carne si beau vin: “Sa mancam si sa bem, ca maine vom muri!”
14. Domnul Savaot a descoperit urechilor mele: Acest pacat nu va va fi iertat nici pana la moarte, zice Domnul Dumnezeu Savaot.
15. Impotriva lui Sebna, mai-marele palatului, iata ce spune Domnul Dumnezeu Savaot: “Du-te la acest dregator,
16. Care isi sapa mormant pe un loc inalt, care isi pregateste locas in stanca si zi-i: “Ce ai tu si cine esti tu de-ti sapi aici mormant?
17. Iata ca Domnul te azvarle, dintr-o singura aruncatura, te strange cu o singura strangere.
18. El te infasura si te rostogoleste ca pe un ghem pe un camp intins. Acolo tu vei muri; acolo vor merge carele tale marete, tu, rusinea palatului stapanului tau.
19. El iti va lua slujba ta si te va lipsi de dregatoria ta.
20. Si in ziua aceea voi chema pe sluga mea, pe Eliachim, feciorul lui Hilchia,
21. Si il voi imbraca cu vesmintele tale, il voi incinge cu braul tau si-i voi da in mana dregatoria ta. El va fi tata pentru cei ce locuiesc in Ierusalim si pentru casa lui Iuda.
22. Si ii voi pune pe umeri cheile casei lui David si daca el va deschide, nimeni nu va inchide, si daca el va inchide, nimeni nu va deschide.
23. Si il voi infige ca pe un cui intr-un loc de nadejde si va fi scaun de cinste pentru casa tatalui sau.
24. Pe el se va rezema toata slava casei tatalui sau, fii si nepoti; toate vasele cele mai mici de la cani si pana la marile lighene.
25. In ziua aceea, zice Domnul Savaot, cuiul infipt intr-un loc tare se va slabi; se va smulge si va cadea si povara atarnata de el va fi nimicita, ca asa a grait Domnul!”

CAPITOLUL 23
Proorocie pentru Tir.

1. Tanguiti-va voi, corabii ale Tarsisului, caci limanul vostru a fost nimicit. Venitu-le-a aceasta stire din tara Chitim.
2. Amutiti voi, locuitori ai coastei pe care o umpleau negutatorii din Sidon care strabateau marea!
3. Veniturile lui erau graul Nilului, secerisul din valea lui, adus pe ape mari; el era targul neamurilor.
4. Rusineaza-te, Sidonule, ca marea iti zice: “Tu n-ai avut dureri de mama, tu n-ai nascut si nici n-ai crescut baieti si nici n-ai ridicat fete”.
5. Cand Egiptul va prinde de veste, va tremura la auzul nenorocirilor Tirului.
6. Treceti in Tarsis, bociti-va, voi, locuitori de pe tarmuri!
7. Aceasta este, oare, cetatea voastra de petrecere, a carei obarsie se urca in vremuri vechi si care isi calauzea pasii spre salasuri departate?
8. Cine a poruncit acest lucru impotriva Tirului cel incercat, ai carui negutatori erau printi si ai carui vanzatori erau cei mari ai pamantului?
9. Domnul Savaot a hotarat aceasta, ca sa vestejeasca mandria a tot ce straluceste, sa smereasca pe toti cei mari ai pamantului.
10. Treci si du-te in pamantul tau, tu fiica a Tarsisului, caci portul tau nu mai este.
11. El a intins mana spre mare, a doborat regatele. Domnul a hotarat impotriva lui Canaan ruina intarituri lor lui.
12. El a zis: “Nu tresalta de bucurie, tu, fecioara necinstita a Sidonului! Scoala-te si du-te la Chitim, dar nici acolo nu vei avea odihna!”
13. Iata tara Caldeilor! Acest popor nu sunt Asirienii; El a dat-o prada fiarelor de camp. Ei si-au inaltat turnuri, au daramat palate, facut-au totul o ruina.
14. Bociti-va voi, corabii ale Tarsisului, caci portul vostru a fost daramat.
15. Si va fi in ziua aceea ca Tirul va fi uitat saptezeci de ani, ca in zilele unui singur rege, si la sfarsitul celor saptezeci de ani Tirul va fi asa cum se afla in cantecul desfranatei:
16. “Ia chitara, da ocol cetatii, tu, desfranata! Canta cat mai bine, reia cantarile ca lumea sa-si aduca aminte de tine!”
17. Si dupa cei saptezeci de ani, Domnul va cerceta iarasi cetatea Tirului si ea va reincepe sa primeasca pretul desfraului ei. Ea se va desfrana pentru toate regatele lumii de pe fata pamantului.
18. Dar tot castigul, toate foloasele ei vor fi afierosite Domnului si nu vor fi adunate, nici puse la pastrare; ci castigul va fi pentru cei ce locuiesc inaintea Domnului, ca sa aiba hrana din belsug si haine stralucite.

CAPITOLUL 24
Pustiirea lui Iuda

l. Iata Domnul pustieste pamantul si il preface in desert, rastoarna fata lui si imprastie pe locuitori.
2. Si preotului i se intampla ca si poporului, stapanului ca si robului, slugii ca si stapanei sale; vanzatorului ca si cumparatorului, celui care da cu imprumut ca si celui care se imprumuta, datornicului ca si cel caruia ii este dator.
3. Pamantul va fi pustiit, el va fi jefuit, ca Domnul a grait cuvantul acesta.
4. Pamantul este in chin si sleit, lumea tanjeste si se istoveste, cerul impreuna cu pamantul vor pieri.
5. Pamantul este pangarit sub locuitorii lui, caci ei au calcat legea, au infrant oranduiala si legamantul stricatu-l-au pe veci!
6. Pentru aceasta, blestemul mistuie pamantul si locuitorii indura pedeapsa lor; drept aceea cei ce locuiesc pe pamant sunt mistuiti, iar oamenii ramasi sunt putini la numar!
7. Via tanjeste, vitele sale sunt firave, cei cu inima vesela suspina.
8. Glasul cel plin de veselie al lirei a incetat, chiotele zgomotoase nu mai sunt, incetat-a glasul harpei.
9. La cantec nu se mai bea, si amar este vinul pentru bautor.
10. Cetatea pustiita este in ruina, intrarea fiecarei case este inchisa.
11. Pe ulita lumea striga: “Nici un strop de vin!” Nu mai este bucurie, veselia este izgonita de pe pamant.
12. In cetate au ramas numai daramaturi, porti sfaramate si stricate.
13. Asa se va intampla in mijlocul acestui tinut, inauntrul popoarelor, ca si cand se scutura maslinii si ca pe urma culesului viei.
14. Aceia inalta glasul si canta, preaslavesc marirea Domnului la apus.
15. Pentru aceasta, in insule se preaslaveste Domnul, in insulele marii numele Domnului Dumnezeului lui Israel.
16. De la marginile pamantului auzim cantand: “Slava celui drept!” Si eu am zis: “Vai de cei fara de lege, care lucreaza, departandu-se de lege!”
17. Groaza, lat si groapa pentru voi, locuitori ai pamantului!
18. Cel care va fugi de groaza va cadea in groapa, cel care va scapa din mijlocul gropii se va prinde in lat! Zagazurile cele de sus se vor deschide si temeliile pamantului se vor clatina.
19. Pamantul se sfarama, pamantul sare in bucati, se clatina pamantul.
20. Pamantul se misca incoace si incolo ca un om betiv, se da in sus si in jos ca un scranciob; pacatele apasa asupra lui, ca sa nu se mai scoale!
21. Si in ziua aceea Domnul va cerceta cu asprime, acolo sus, ostirea cea de sus si pe pamant pe regii pamantului.
22. Si ca robii vor fi inchisi intr-o inchisoare sub pamant si dupa multe zile vor fi cercetati.
23. Luna va fi rosie, iar soarele va pierde din lumina lui, caci Domnul Savaot va fi rege si glava Lui va straluci inaintea batranilor in muntele Sionului si in Ierusalim!

CAPITOLUL 25
Cantare de multumire.

l. Doamne Dumnezeul meu, pe Tine Te voi inalta, lauda-voi numele Tau, ca Tu ai facut lucruri minunate; planurile Tale de mult intocmite sunt adevarate si statornice.
2. Ca Tu ai facut din cetate o gramada de pietre si din cetatea cea intarita o daramatura. Cetatea celor fara de lege nu mai este cetate, zidita nu va mai fi in veci.
3. Pentru aceasta un popor tare Te va preaslavi, cetatea puternicelor neamuri de Tine se va teme.
4. Fost-ai scapare pentru cel sarman, adapost pentru cel ce era in stramtorare, liman in vremi vijelioase, umbra in vreme de caldura. Caci suflarea celor apasatori este ca furtuna de iarna
5. Si ca arsita soarelui intr-un pamant uscat. Ai potolit zarva celor nelegiuiti. Precum se potoleste caldura la umbra unui nor, asa se va domoli cantecul de biruinta al stapanitorilor silnici.
6. Si Domnul Savaot va pregati in muntele acesta pentru toate popoarele un ospat de carnuri grase, un ospat cu vinuri bune, carnuri grase cu maduva, vinuri bune, limpezite!
7. Si in muntele acesta El va da la o parte valul care invaluie toate popoarele si perdeaua care acopera toate neamurile.
8. El va inlatura moartea pe vecie! Si Domnul Dumnezeu va sterge lacrimile de pe toate fetele si rusinea poporului Sau o va indeparta de pe pamant, caci Domnul a grait!
9. Si se va zice in ziua aceea: Iata Dumnezeul nostru in Care nadajduiam ca sa fim mantuiti. Iata Domnul, in Care am nadajduit, sa ne bucuram si sa ne veselim de mantuirea Lui,
10. Ca mana Domnului se va odihni pe acest munte. Moabul insa va fi calcat in picioare pe locul lui, ca niste paie in groapa cu gunoi.
11. Si va intinde mainile sale, precum inotatorul le intinde ca sa inoate. Dar Domnul va zdrobi mandria lui si silintele mainilor lui.
12. Intariturile lui marete si inalte le va nimici, le va rasturna si la pamant le va culca, in tarana.

CAPITOLUL 26
Cantarea celor rascumparati.

l. In ziua aceea se va canta cantarea aceasta in pamantul lui Iuda: “Avem o cetate intarita. Domnul ne vine intr-ajutor cu ziduri si intarituri.
2. Deschideti portile, ca sa intre un neam drept care pazeste credinciosia!
3. Nadejde neclintita, Tu ne vei pastra pacea noastra, ca intru Tine ne punem nadejdea.
4. Incredeti-va in Domnul pururea, caci Domnul Dumnezeu este stanca veacurilor.
5. Ca El a coborat pe cei ce locuiau pe inaltime, cetatea cea mandra El a supus-o pana la pamant, a culcat-o in pulbere.
6. Ea este calcata in picioare, in picioarele saracilor, sub pasii obijduitilor!
7. Calea celui drept este dreapta; Tu netezesti drumul drept al celui drept.
8. Pe calea judecatilor Tale, Doamne, noi Te asteptam; numele Tau si amintirea Ta erau nadejdea sufletului nostru.
9. Sufletul meu Te-a dorit in vreme de noapte, duhul meu nazuieste spre Tine; caci cand indreptarile Tale vor fi pe pamant, cei ce locuiesc lumea vor invata ce este dreptatea.
10. Daca de cel fara de lege ne este mila, el nu mai invata ce este dreptatea si in pamantul celor sfinti va savarsi strambatatea. Sa nu mai fie pe pamant cei fara de lege si sa nu mai vada slava Celui Preainalt.
11. Doamne, mana Ta era ridicata, dar ei n-au vazut-o! Vor vedea ravna Ta pentru poporul Tau si se vor rusina. Si focul harazit vrajmasilor Tai ii va manca!
12. Doamne, revarsa pacea peste noi, caci toate lucrurile noastre, pentru noi le-ai facut!
13. Doamne, Dumnezeul nostru, am avut peste noi si alti stapani afara de Tine, dar noi ne vom aduce aminte numai de numele Tau!
14. Mortii nu vor mai trai si umbrele nu vor invia, fiindca Tu le-ai pedepsit si le-ai nimicit si ai sters pana si numele lor.
15. Inmulteste poporul, Doamne, inmulteste poporul si arata-Te mare, largeste din nou toate hotarele tarii!
16. Doamne, pe Tine Te-au cautat ei in vreme de restriste, catre Tine am strigat in scarba noastra, cand Tu ne pedepseai.
17. Ca femeia insarcinata si gata sa nasca prunc, care se zvarcoleste si striga in durerea ei, asa am fost noi, Doamne, cu totii in fata Ta!
18. Zamislit-am, dureri de facere am avut si am nascut vant! Mantuire tarii noi n-am dat si in lume nu s-au nascut locuitorii ei!
19. Mortii Tai vor trai si trupurile lor vor invia! Desteptati-va, cantati de bucurie, voi cei ce salasluiti in pulbere! Caci roua Ta este roua de lumina si din sanul pamantului umbrele vor invia.
20. Du-te, poporul meu, intra in camarile tale si inchide usa dupa tine; ascunde-te putine clipe, pana cand mania va fi trecut!
21. Ca iata Domnul va iesi din locasul Sau, ca sa pedepseasca faradelegile locuitorilor pamantului. Pamantul va arata sangele pe care l-a supt si nu va mai ascunde pe ucigasii lui”.

CAPITOLUL 27
Inainte-vestire pentru asezarea poporului lui Dumnezeu.

1. In ziua aceea Domnul se va napusti cu sabia Sa grea, mare si puternica, asupra leviatanului, a sarpelui care fuge, asupra leviatanului, a sarpelui incolacit, si va omori balaurul cel din Nil.
2. Si se va zice in ziua aceea: “Vie cu vin bun, canta!
3. Eu, Domnul, sunt strajerul ei, in fiecare clipa Eu o ud, ca frunzele ei sa nu cada. Zi si noapte Eu o pazesc;
4. Nu sunt maniat de fel pe ea. Dar daca voi gasi maracini si spini, voi porni razboi impotriva lor si-i voi arde pe toti.
5. Sau mai bine sa caute ocrotirea Mea si cu Mine sa faca pace, si cu Mine sa fie in pace!…”.
6. Dar intr-o zi Iacov va prinde radacini, Israel va inflori, va rodi si cu roadele sale lumea o va umple.
7. L-a lovit oare Domnul cum l-au lovit cei ce l-au lovit, sau i-a omorat El cum au facut ucigasii lui?
8. Cu izgonire, cu robie pedepsitu-i-a si i-a maturat cu suflarea Lui naprasnica de vant de rasarit.
9. Asa a fost ispasita faradelegea lui Iacov, si acesta este rodul iertarii pacatului sau. El a sfaramat in bucati toate pietrele jertfelnicului, ca niste pietre de var; dumbravile Astartei si stalpii soarelui nu se vor mai ridica.
10. Cetatea cea intarita a ramas singura, un loc parasit si neumblat ca un pustiu. Acolo paste vitelul, in ea isi are salasul si ii mananca mladitele.
11. Cand crengile se usuca, se rup si cad, femeile vin si le dau foc. Acesta este un popor fara de minte si nici Ziditorul lui nu Se milostiveste de el si nici Facatorul lui nu are mila de el.
12. Si in ziua aceea, Domnul va aduna roade de la Eufrat si pana la raul Egiptului; si voi veti fi culesi unul cate unul, feciori ai lui Israel!
13. In vremea aceea, trambita cea mare va trambita si cei care se pierdusera in pamantul Asiriei si cei ce se risipisera in tara Egiptului vor veni si se vor inchina Domnului, in muntele cel sfant, in Ierusalim.

CAPITOLUL 28
Proorocie impotriva lui Efraim. Amenintari si mangaieri.

1. Vai de cununa mandriei betivilor din Efraim; vai de floarea vesteda din podoaba lor, care sta pe culmea de deasupra vaii celei manoase a celor beti de vin!
2. Iata un om tare si puternic vine de la Domnul: ca un potop de grindina, ca o vijelie nimicitoare, ca o navala de apa potopitoare o va rasturna la pamant.
3. Si va fi calcata in picioare cununa cea ingamfata a betivilor din Efraim;
4. Iar floarea cea vestejita din stralucita sa gateala care straluceste pe culmea de deasupra vaii celei manoase, va fi ca o smochina timpurie si inainte de vreme; cine o vede o ia si o mananca!
5. In ziua aceea Domnul Savaot va fi o cununa stralucitoare si o stralucita gateala pentru cei ce au mai ramas din popor,
6. Duh de dreptate pentru cei ce stau la judecata cu dreptate si tarie pentru cei ce se lupta la porti.
7. Dar si acestia se clatina de vin si ratacesc drumul din pricina bauturilor tari; preotul si proorocul se poticnesc de bautura, sunt biruiti de vin, au ameteli din pricina bauturilor tari, in vedenii se insala, in hotarari sovaiesc.
8. Toate mesele sunt pline de varsaturi, nici un loc curat nu mai este.
9. Dar totusi zic: “Pe cine vrea acesta sa invete cu vedenia? Si pe cine vrea el cu propovaduirea sa intelepteasca? Au doar pe cei intarcati sau pe cei abia departati de la sanul mamei lor?
10. Caci tav latav, tav latav, cav lacav, cav lacav, zeher sam, zeher sam, (porunca peste porunca, porunca peste porunca, regula peste regula, regula peste regula, cand pe aici, cand pe acolo!)
11. De aceea intr-o limba straina si stalcita se va grai poporului acestuia,
12. Caruia i se spunea: “Iata odihna, sa se odihneasca cel care este obosit; iata usurarea, dar el n-a vrut sa asculte”.
13. Si cuvantul Domnului va fi pentru ei: tav latav, tav latav, cav lacav, cav lacav, zeher sam, zeher sam, (porunca peste porunca, porunca peste porunca, regula peste regula, regula peste regula, cand pe aici, cand pe acolo) ca sa mearga si sa cada peste cap, sa se sfarame si in cursa sa fie prinsi!
14. Pentru aceasta, ascultati cuvantul Domnului, voi, oameni de ras, indrumatori ai poporului celui din Ierusalim!
15. Voi ziceti: Noi am facut legamant cu moartea si cu iadul (seolul) invoiala; urgia va trece fara sa ne atinga, caci ne-am facut din minciuna un adapost si din viclenie un liman!
16. Pentru aceasta asa zice Dumnezeu: “Pus-am in Sion o piatra, o piatra de incercare, piatra din capul unghiului, de mare pret, bine pusa in temelie; cel care se va bizui pe ea, nu se va clatina!
17. Si voi face judecata dreptar si dreptatea cumpana. Si grindina va lua la vale adapostul minciunii si potop de ape va peste locul ei de scapare!
18. Si legamantul vostru cu moartea va fi stricat si intelegerea voastra cu iadul (seolul) va fi desfacuta. Cand urgia va trece, va va zdrobi,
19. Ori de cate ori va trece, va va apuca! Caci ea va trece in fiecare dimineata, ziua si noaptea, si nu va fi decat groaza pentru a pricepe descoperirea!
20. Patul acesta va fi scurt si nu te vei putea intinde, iar asternutul lui prea scurt, ca sa te invelesti”.
21. Ca Domnul se va ridica precum altadata in muntele Peratim si se va intarata ca in valea Ghibeonului ca sa savarseasca fapta Lui, fapta Lui ciudata, sa implineasca lucrul Lui, lucrul Lui minunat.
22. Deci nu va mai bateti joc, ca legaturile voastre sa nu se stranga, ca am auzit de la Domnul Dumnezeu Savaot ca nimicirea este hotarata sa fie pentru toata tara!
23. Luati aminte si ascultati; fiti cu luare aminte si ascultati graiul meu!
24. Oare in fiecare zi plugarul ara, seamana, desfunda pamantul si il grapeaza?
25. Nu vine el apoi, dupa ce i-a netezit fata, sa arunce in brazde chimenul, sa puna graul, orzul si alacul pe margini?
26. Dumnezeul lui il invata si da aceste randuieli.
27. Meiul nu este calcat sub copita cailor si tavalugul nu trece peste chimen; ci meiul cu un bal este batut si chimenul cu o nuia.
28. Graul este treierat, dar nu sfaramat. Peste el trece un tavalug purtat de cai si il scutura din spice.
29. Si aceasta vine de la Domnul Savaot. Minunat este sfatul Lui si mare purtarea Lui de grija!

CAPITOLUL 29
Proorocie impotriva Ierusalimului.

1. Vai tie, Ariele, Ariele, cetate in care a trait David! Treaca an de an, sirul de praznice sa se sfarseasca!
2. Apoi voi impresura Arielul si el va plange si va geme! Cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.
3. Ca David voi tabari asupra ta, te voi inconjura cu valuri si voi ridica intarituri impotriva ta.
4. Vei fi doborat la pamant si de acolo se va auzi glasul tau; graiul tau din tarana se va auzi; glasul tau va fi ca al unei naluci ce iese din pamant si din praf spusele tale ca un murmur vor parea.
5. Multimea vrajmasilor tai va fi ca pulberea marunta, ceata asupritorilor ca pleava care zboara. Dar aceasta se va petrece intr-o clipa.
6. Domnul Savaot te va cerceta cu tunet, cutremur si zgomot mare, uragan si vijelie si flacari de foc mistuitor!
7. Si ca un vis, ca o vedenie de noapte va fi multimea de popoare luptatoare impotriva lui Ariel, care se vor razboi cu el, cu cetatea lui si de jur imprejur o vor strange.
8. Dupa cum cel flamand viseaza ca mananca si se trezeste tot cu stomacul gol, si dupa cum cel insetat viseaza ca bea si se trezeste istovit si tot insetat, tot asa se va intampla cu multimea de popoare care vor merge impotriva muntelui Sion!
9. Stati incremeniti si inmarmuriti, fiti orbi si orbi ramaneti! Imbatati-va, dar nu de vin; clatinati-va, dar nu de bautura!
10. Ca Domnul a turnat peste voi un duh de toropeala. El a inchis ochii vostri, profetilor, si capetele voastre, vazatorilor, le-a acoperit cu val.
11. Drept aceea orice descoperire este pentru voi ca graiurile dintr-o carte pecetluita. Daca le dai cuiva care stie carte si-i zici: “Citeste!” el iti raspunde: “Nu pot, caci ea este pecetluita!”
12. Si daca o dai cuiva care nu stie carte si-i zici: “Citeste!”, el iti va raspunde: “Nu stiu carte!”
13. Si a zis Domnul: “De aceea poporul acesta se apropie de Mine cu gura si cu buzele Ma cinsteste, dar cu inima este departe, caci inchinarea inaintea Mea nu este decat o randuiala omeneasca invatata de la oameni.
14. De aceea voi face pentru poporul acesta minuni fara seaman. Intelepciunea celor intelepti se va pierde si istetimea celor isteti va pieri.
15. Vai de cei ce ascund lui Dumnezeu taina planurilor lor, ca faptele lor sa se faca la intuneric! Vai de cei care zic: “Cine ne vede? Cine ne stie?”
16. Ce stricaciune! Oare olarul poate fi socotit drept lut? Lucrul poate oare zice despre lucrator: “Nu m-a facut el!” Vasul zice oare despre olar: “El nu pricepe?”
17. Inca putina vreme si Libanul se va schimba in gradina, si gradina va fi socotita padure.
18. In vremea aceea, cei surzi vor auzi cuvintele cartii si ochii celor orbi vor vedea fara umbra si fara intuneric.
19. Cei smeriti se vor bucura intru Domnul si cei saraci se vor veseli de Sfantul lui Israel.
20. Ca apasatorul nu va mai fi, cel batjocoritor va pieri, distrusi vor fi cei ce pandeau sa faca rau,
21. Cei care gaseau vina oricui, pentru un cuvant in fata lumii intind cursa judecatorului si pentru nimic rapesc dreptul celui cinstit.
22. Pentru aceasta, Domnul, Care a rascumparat pe Avraam asa zice catre casa lui Iacov: “De aici incolo, nu se va mai rusina Iacov si fata lui nu se va mai ingalbeni.
23. Si atunci cand vor vedea lucrul mainilor Mele in mijlocul lor, sfinti-vor numele Meu, vor chema sfant pe Sfantul lui Iacov si se vor teme de Dumnezeul lui Israel.
24. Cei rataciti cu duhul vor capata intelepciune si cei cartitori invatatura”.

CAPITOLUL 30
Amenintari asupra lui Iuda.

1. Vai de feciorii razvratiti, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fara Mine, care fac legaminte ce nu sunt in Duhul Meu, ca sa gramadeasca pacate peste pacate.
2. Ei iau calea Egiptului, fara sa fi intrebat gura Mea, sa cerseasca de la Faraon ajutor si la umbra Egiptului sa se adaposteasca.
3. Pentru aceasta sprijinul lui Faraon va fi pentru voi rusine si ras adapostul la umbra lui.
4. Desi capeteniile lui sunt la Toan si pana la Hanes ajung trimisii lui,
5. Toti sunt nelinistiti de acest popor, care nu le va fi de folos, care nu le va da nici un ajutor, ci numai nedumerire si ocara.
6. Proorocie despre fiarele de la miazazi: Printr-o tara de stramtorare si ingrijorare, cu lei si leoaice mugitoare, naparci si serpi zburatori, ei duc pe magari avutiile lor si pe camile comorile lor, catre un popor care nu le foloseste la nimic.
7. Caci ajutorul Egiptului este desertaciune si nimic, pentru aceea l-am numit Rahab cel adormit.
8. Acum, du-te” scrie acestea pe o tabla si trece-le intr-o carte, ca sa fie pentru mai tarziu marturie vesnica.
9. Pentru ca ei sunt un popor de razvratiti, feciori mincinosi, care nu voiesc sa asculte de legea Domnului,
10. Care zic proorocilor: “Voi nu vedeti!” Si vazatorilor: “Nu ne proorociti pedepse, ci spuneti-ne lucruri magulitoare, proorociti-ne inchipuiri amagitoare!
11. Dati-va la o parte din cale, nu ne impiedicati in drum, luati din fata noastra pe Sfantul lui Israel!”
12. Pentru aceasta zice Sfantul lui Israel: “Fiindca voi ati dispretuit cuvantul acesta si v-ati increzut in nedreptate si minciuna si ati nadajduit numai in ele,
13. Iata cum va fi pacatul vostru: ca o spartura intr-un zid inalt, care dintr-o data si pe neasteptate se prabuseste;
14. Ca un vas de lut, care este asa de spart si zdrobit fara de mila, incat intre cioburile lui nu se afla macar unul cu care sa iei foc din vatra sau sa scoti apa din fantana”.
15. Ca asa zice Domnul Dumnezeu, Sfantul lui Israel: “Daca va intoarceti si sunteti in buna pace, va veti izbavi; linistea si nadejdea sunt vartutea voastra”. Dar voi n-ati vrut sa ascultati,
16. Ci ati zis: “Nu! Noi vom fugi calari pe cai!” Asa, fugiti! “Vom incaleca pe cai iuti ca vantul!” Ei bine, veti fi urmariti si mai repede!
17. O mie vor fugi de amenintarea unuia si cand va vor ameninta cinci, toti veti fugi, pana cand veti ramane ca un stalp pe varful muntelui si ca un steag pe varf de deal.
18. Pentru aceasta Domnul asteapta sa Se milostiveasca spre voi, de aceea El Se ridica sa aiba mila de voi. Ca Domnul este Dumnezeu al dreptatii; fericiti sunt cei care nadajduiesc in El!
19. Popor din Sion, care locuiesti in Ierusalim, nu plange! El se va milostivi la glasul strigatului tau si te va auzi degraba!
20. Cand Domnul iti va fi dat tie painea ingrijorarii si apa stramtorarii, si cei ce te invata nu se vor mai ascunde, ci ochii tai vor vedea pe dascalii tai
21. Si urechile tale vor auzi cuvantul celor ce te calauzesc pe tine, zicand: “Iata calea, mergeti pe ea!”, fie ca ati merge la dreapta sau la stanga,
22. Atunci argintul care acopera idolii il veti gasi spurcat si aurul care impodobeste chipurile turnate, ca necurat il veti arunca, zicand: “Afara de aici!”
23. Si El iti va da ploaie pentru semanatura ta pe care vei fi semanat-a pe pamant si painea pe care o va rodi pamantul va fi gustoasa si hranitoare. Turmele tale vor paste in ziua aceea pe pajisti intinse.
24. Si boii si asinii care lucreaza pamantul, vor manca nutret dat cu sare, cu lopata si cu banita vanturat.
25. Atunci pe orice munte inalt si pe orice deal mare, vor fi raulete si paraie de apa, in ziua macelului groaznic, cand turnurile vor cadea.
26. Si luna va straluci ca soarele, iar soarele va straluci de sapte ori mai mult, ca lumina a sapte zile, in ziua cand Domnul va lega rana poporului Sau si va tamadui vanataile de pe trupul lui.
27. Iata numele Domnului Care vine de departe, manie infocata si nor greu; buzele Sale sunt pline de urgie si limba Lui e foc mistuitor!
28. Duhul Lui ca un suvoi revarsat care ajunge pana la gat, ca sa cearna pe neamuri cu sita nimicirii.
29. Voi veti canta atunci, ca in noaptea cea de praznic, cu bucurie in inimi, in sunetul de flaut, ca sa mergeti in muntele Domnului, vartutea lui Israel.
30. Si Domnul va face sa rasune glasul Sau maret si va pravali bratul Sau in aprinderea maniei Sale, in mijlocul unui foc mistuitor, al vijeliei si al potopului de ape si grindina.
31. La glasul Domnului va tremura Asiria; cu toiagul Sau o va lovi.
32. La fiecare lovitura pe care Domnul i-o va da cu toiagul cel de mustrare, sunete de toba, de harpa si de joc vor izbucni. in cantece si Domnul va lupta impotriva ei cu mina ridicata.
33. Un jertfelnic de multa vreme este pregatit, hotarat pentru Moloh. Pus-a un rug mare si larg, paiele si lemnele sunt din belsug. Suflarea Domnului il va aprinde ca un suvoi de pucioasa.

CAPITOLUL 31
Dumnezeu va izbavi pe Israel.

l. Vai de cei ce se coboara in Egipt dupa ajutor si se bizuie pe caii lor si isi pun nadejdea in multimea carelor si in puterea calaretilor, dar nu-si atintesc privirea catre Sfantul lui Israel si nu cauta pe Domnul.
2. Dar El este intelept, El face sa vina nenorocirea si nu Isi ia inapoi cuvintele. El Se ridica impotriva casei celor fara de lege si impotriva ajutorului celor care savarsesc nedreptatea.
3. Egipteanul este om, nu Dumnezeu, caii lui sunt carne si nu duh. Cand Domnul Isi va intinde mana Lui, ocrotitorul se va impiedica si ocrotitul va cadea, iar amandoi impreuna vor pieri.
4. Ca iata ce mi-a grait Domnul: “Precum leul si puiul de leu racnesc asupra prazii si impotriva lor se aduna toata ceata de pastori si nu se infioara de strigatele lor, nici nu se tulbura de multimea lor, tot astfel Domnul Savaot Se va pogori sa se razboiasca pe muntele Sionului si pe colina lui. Si dusmanii se vor risipi toti,
5. Ca pasarile care zboara. Asa Domnul Savaot va ocroti Ierusalimul, il va acoperi, il va mantui, il va cruta, il va libera”.
6. Intoarceti-va catre Acela de Care adancul va desparte, copii ai lui Israel!
7. In vremea aceea fiecare din voi veti da la o parte idolii de argint si cei de aur pe care i-aii facut cu mainile voastre cele pacatoase.
8. Si Asiria va cadea in sabie care nu este omeneasca, va fi nimicita nu de sabia unui muritor. Ea o va lua la fuga in fata sabiei, iar tinerii vor fi dusi in robie!
9. De frica intaritura ei va fi nimicita, iar capeteniile vor fugi din jurul steagului, zice Domnul, a Carui vapaie este in Sion si cuptorul in Ierusalim!

CAPITOLUL 32
Fagaduinta pentru timpuri fericite.

l. Iata ca un rege va stapani prin dreptate si capeteniile vor carmui cu dreptate.
2. Fiecare va fi ca un adapost impotriva vantului, ca un liman impotriva vijeliei, ca paraiele de apa intr-un pamant uscat si ca umbra unei stanci inalte intr-un tinut insetat.
3. Ochii celor care vad nu vor fi inchisi si urechile celor care aud vor lua aminte.
4. Inima celor usuratici va judeca sanatos si limba celor gangavi va grai iute si deslusit.
5. Nebunului nu i se va mai zice ca e de neam bun si celui viclean ca e mare la suflet.
6. Ca nebunul graieste nebunii si inima lui gandeste raul ca sa savarseasca nelegiuiri, sa rosteasca cuvinte mincinoase impotriva Domnului, sa lase nemancat pe cel flamand si celor insetati sa nu le dea sa bea.
7. Uneltele celui misel sunt ticaloase, el plasmuieste uneltiri ca sa piarda pe cei smeriti prin cuvinte mincinoase, pe cel sarac care-si cauta dreptate.
8. Omul de vita buna sfatuieste cele cuviincioase si staruieste in cuviinta lui.
9. Femei fara de grija, sculati-va si ascultati glasul meu! Fecioare increzatoare, luati aminte la graiul meu!
10. Intr-un an si cateva zile veti tremura, voi increzatoarelor, culesul va fi trecut si stransul nu se va mai face!
11. Tremurati, nepasatoarelor, infiorati-va, increzatoarelor, scoateti imbracamintea, dezbracati-va, incingeti-va peste mijloc cu haine de jale.
12. Bateti-va in piept si plangeti pentru tarinele cele frumoase, si rodnicia viilor.
13. Pe pamantul poporului meu vor creste spini si ciulini, ba si in toate casele de petrecere ale veselei cetati.
14. Palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasa, parasita, colina si turnul de straja, pustiite, prefacute pe vecie in vizuini, loc de zburdare pentru asini si pasune pentru turme,
15. Pana cand se va turna din Duhul cel de sus si pustiul va fi ca o gradina cu pomi si gradina socotita ca o padure.
16. Atunci judecata va locui in desert si dreptatea va salaslui in gradina cea cu pomi.
17. Pacea va fi lucrul dreptatii, roada dreptatii va fi linistea si nadejdea in veci de veci.
18. Atunci poporul meu va locui intr-un loc de pace, in salasuri de nadejde si in adaposturi fara grija.
19. Padurea va cadea de grindina, iar cetatea va fi supusa.
20. Fericiti sunteti voi, care semanati si nu legati nici boul, nici asinul!

CAPITOLUL 33
Izbavirea fagaduita poporului lui Dumnezeu.

1. Vai tie, pustiitorule, care n-ai fost pustiit si tie, jefuitorule, care n-ai fost inca jefuit. Cand vei sfarsi de pustiit, vei fi pustiit, cand vei fi jefuit din destul, vei fi jefuit si tu.
2. Doamne, miluieste-ne, ca intru Tine am nadajduit, fii ajutorul nostru in fiecare dimineata si izbavirea noastra in vremuri de stramtorare!
3. La glasul tunetului Tau neamurile vor fugi; cand Te ridici Tu, popoarele se vor risipi.
4. Si vor aduna prada voastra, cum aduna lacustele; arunca-se-vor asupra ei, cum se arunca lacustele.
5. Domnul este mare, El locuieste in inaltime; Sionul este plin de judecata si de dreptate.
6. Ocrotirea Domnului in aceste vremuri va fi pentru Sion comoara de fericire; intelepciunea, stiinta si temerea de Dumnezeu sunt avutia lui.
7. Iata ca locuitorii din Ariel striga pe ulite, solii pentru pace plang amar.
8. Drumurile sunt pustii, nici un trecator pe cale. El strica legamantul, nesocoteste cetatile, nu mai tine seama de nimeni.
9. Tara plange si tanjeste, Libanul este tulburat si ofilit. Saronul a ajuns ca un pustiu, Basanul si Carmelul isi scutura frunzisul lor.
10. “Acum Ma voi scula, zice Domnul, acum Ma voi ridica, acum Ma voi inalta!”
11. Zamislit-ati fin si ati nascut paie, suflarea voastra e foc care va va mistui,
12. Popoarele vor fi prefacute in cenusa ca spinii taiati si mistuiti de foc!
13. Voi cei de departe, auziti ce am facut, si voi cei de aproape, cunoasteti puterea Mea!
14. Pacatosii vor tremura in Sion si pe cei fara de lege fierul ii va cuprinde: “Care din noi poate sa indure focul mistuitor, care din noi poate sa stea pe jarul cel de veci?”
15. Omul cel drept in calea sa si cel ce graieste cuvinte de cinste, care da la o parte castigul cel nedrept, cel ce mainile inapoi le trage si mita nu primeste, care-si astupa urechile cand aude faradelegi si isi pune val pe ochi ca sa nu mai vada raul,
16. Acela va locui pe inaltimi, Si stancile cele tari vor fi cetatea lui; paine i se va da si apa nu-i va lipsi.
17. Ochii tai vor privi pe rege in toata frumusetea lui si o tara indepartata vor vedea.
18. Inima ta isi va aduce aminte de aceste vremuri de groaza, zicand: “Unde este scriitorul, unde este vistiernicul, unde este strajuitorul cel din turnuri?
19. Atunci nu vei mai vedea pe poporul acesta indraznet, acest neam cu vorbe incalcite, pe care nu-l intelegem, care balbaie o limba care nu se poate pricepe.
20. Priveste Sionul, cetatea sarbatorilor noastre; ochii tai sa vada Ierusalimul, loc de liniste, cort bine infipt, ai carui tarusi nu se pot scoate, ale carui franghii nu se pot desface.
21. Domnul este pentru noi aici in toata slava Sa; El tine loc pentru noi de fluvii, de largi canaluri, pe care nici o barca cu vasle nu trece, pe care nici o corabie mare nu merge.
22. Domnul este Judecatorul nostru, Domnul este Capetenia noastra, Domnul este Imparatul nostru, El ne va izbavi!
23. Franghiile tale sunt dezlegate, ele nu mai sprijina catargul, nici nu mai intind panzele. Atunci se va imparti o mare prada si schiopii vor avea parte de ea.
24. Nimeni dintre locuitorii Sionului nu va zice: “Sunt bolnav!” Poporul care-l locuieste va dobandi iertarea pacatelor.

CAPITOLUL 34
Proorocie impotriva lui Edom.

1. Apropiati-va, voi neamuri, si ascultati, si voi popoare, luati aminte; sa asculte pamantul si cei ce-l locuiesc, lumea cu toate fapturile ei.
2. Ca Domnul este maniat asupra popoarelor, cu urgie impotriva ostirii lor. El le nimiceste si le da la junghiere;
3. Mortii lor vor fi aruncati pe camp, cadavrele lor greu vor mirosi si prin munti vor serpui paraiase din sangele lor.
4. Toata ostirea cerului se va topi, cerurile se vor strange ca un sul de hartie si toata ostirea lor va cadea cum cad frunzele de vita si cele de smochin.
5. Ca s-a imbatat de manie in ceruri sabia Domnului si iata ca asupra lui Edom coboara, asupra poporului harazit pedepsei.
6. Sabia Domnului este plina de sange, acoperita de grasime, de sange de miei si de tapi, de grasimea rarunchilor de berbeci. Ca Domnul face jertfa la Botra si mare junghiere in tara lui Edom.
7. Bivolii cad impreuna cu ei, si boii cu taurii. Si pamantul se imbata de sangele lor si pulberea de grasime este plina.
8. Caci aceasta este ziua de razbunare a Domnului, an de rasplatire pentru pricina Sionului!
9. Raurile in pacura se vor preface si pulberea in pucioasa. Pamantul lui va fi pucioasa arzatoare,
10. Zi si noapte. Niciodata nu se va mai stinge in veci de veci si din neam in neam se va inalta vapaia si fumul lui. Pe veci el va ramane pustiu si nimeni pe acolo nu va trece.
11. Pelicanul si ariciul vor fi stapanii lui, bufnita si corbul, locuitorii lui. Si pe deasupra, Domnul va intinde peste el franghia nimicirii si cumpana pustiirii. Si oameni cu chip de tap intr-insul vor locui si de vita buna socotiti vor fi.
12. Nu se va pomeni acolo de nici un regat si toti printii lui vor fi nimiciti.
13. In palatele lui vor creste spini, iar in turnurile daramate maracini si urgie. Acolo va fi salasul sacalilor si adapostul strutilor.
14. Caini si pisici salbatice se vor pripasi pe acolo si fapturi omenesti cu chip de tap se vor strange (fara numar). Acolo vor zabovi naluci ce umbla noaptea si in acele locuri isi vor gasi odihna.
15. Acolo isi va face sarpele cuibul, si va depune oua in el, va cloci si va scoate pui. Acolo se vor strange vulturii de prada si in acele locuri se vor gasi cu totii.
16. Cercetati cartea Domnului si cititi, ca nimic din acestea nu lipseste. Caci gura Domnului a poruncit si suflarea Lui le-a adunat.
17. El singur a aruncat sortii si mana Lui le-a impartit pamantul cu funia. Pentru totdeauna ei le vor stapani si in el vor locui din neam in neam.

CAPITOLUL 35
Profetie despre starea de fericire.

1. Veseleste-te pustiu insetat, sa se bucure pustiul; ca si crinul sa infloreasca.
2. Si va inflori si se va bucura pustiul Iordanului si marirea Libanului se va da lui si cinstea Carmelului; si poporul meu va vedea slava Domnului, stralucirea Dumnezeului nostru.
3. Intariti-va voi, maini slabe si prindeti putere genunchi slabanogi.
4. Ziceti celor slabi la inima si la cuget: “Intariti-va si nu va temeti. Iata Dumnezeul nostru! Cu judecata rasplateste si va rasplati; El va veni si ne va mantui”.
5. Atunci se vor deschide ochii celor orbi si urechile celor surzi vor auzi.
6. Atunci va sari schiopul ca cerbul si limpede va fi limba gangavilor; ca izvoare de apa vor curge in pustiu si paraie in pamant insetat.
7. Pamantul cel fara de apa se va preface in balti si tinutul cel insetat va fi izvor de apa. Acolo va fi veselia pasarilor, iarba, trestie si balti.
8. Acolo va fi cale curata si cale sfanta se va chema si nu va trece pe acolo nimeni necurat si nici nu va fi acolo cale intinata. Chiar si cei fara de minte vor merge pe dansa si nu se vor rataci.
9. Si nu va fi acolo leu, nici fiare cumplite nu se vor sui pe ea si nici nu se vor afla acolo; ci vor merge pe dansa cei mantuiti si cei rascumparati de Domnul se vor intoarce.
10. Si vor veni in Sion in chiote de bucurie si veselia cea vesnica va incununa capul lor. Lauda si bucuria si veselia ii vor ajunge pe acestia si vor fugi durerea, intristarea si suspinarea.

CAPITOLUL 36
Navalirea lui Sanherib in Iuda. Amenintarile lui Rabsache.

1. In anul al paisprezecelea al domniei lui Iezechia, Sanherib, regele Asiriei, a pornit cu razboi impotriva cetatilor celor intarite ale lui Iuda si le-a cuprins.
2. Si regele Asiriei a trimis pe Rabsache cu mare ostire din Lachis la Ierusalim catre regele Iezechia. Rabsache a tabarat langa canalul de apa al iazului de sus, pe drumul catre tarina nalbitorului.
3. Atunci a iesit intru intampinarea lui Eliachim, feciorul lui Hilchia, capetenia casei regelui, si Sebna scriitorul si Ioah cronicarul, feciorul lui Asaf.
4. Si Rabsache a zis catre ei: “Spuneti lui Iezechia: Asa zice regele cel mare, regele Asiriei: De unde vine increderea aceasta pe care te bizui?
5. Crezi tu ca vorbele goale slujesc drept sfat si tarie in lupta? In cine ti-ai pus nadejdea, de te-ai razvratit impotriva mea?
6. Ah, stiu! ti-ai pus nadejdea in Egipt; ai luat ca ocrotitor aceasta trestie franta, care sparge si intra in mana oricui se sprijina de ea. Asa este Faraon pentru toti cei ce se incred in el!
7. Si daca voi imi ziceti: “In Domnul, Dumnezeul nostru, ne-am pus nadejdea noastra”, oare nu este Acesta Dumnezeul pentru Care Iezechia a oprit inchinarea pe dealurile inalte si altarele Lui le-a nimicit, zicand catre Iuda si Ierusalim: “Voi va veti inchina numai inaintea acestui jertfelnic?”
8. Si acum fa acest legamant cu stapanul meu, regele Asiriei, si eu iti voi da tie doua mii de cai, numai sa ai tot atati calareti care sa-i incalece.
9. Cum ai putea tu sa nu iei in seama pe unul din cei mai mici slujitori ai stapanului meu? Dar tu te duci in Egipt pentru cai si pentru calareti.
10. Si crezi tu ca fara voia Domnului m-am suit eu in aceasta tara ca sa o pustiesc? Domnul mi-a spus: “Suie-te in tinutul acesta si-l pustieste!”
11. Atunci Eliachim, Sebna si Ioah raspunsera lui Rabsache: “Graieste robilor tai in graiul arameian, ca noi il intelegem, si nu ne grai in limba iudaica in auzul poporului care este pe ziduri!”
12. Si a zis Rabsache: “Catre stapanul tau si catre tine m-a trimis stapanul meu ca sa graiesc cuvintele acestea? Oare nu catre oamenii care stau pe ziduri si curand vor fi siliti sa isi manance cu voi excrementele si sa isi bea urina?”
13. Si a stat Rabsache si a strigat cu glas mare in limba iudaica si a zis: “Ascultati cuvintele marelui rege, regele Asiriei!
14. Ca iata ce va spune regele: “Iezechia sa nu va insele pe voi, caci el nu va va putea scapa;
15. Si Iezechia sa nu va faca sa nadajduiti in Domnul, zicand: “Domnul ne va izbavi si nu va da cetatea aceasta in mana regelui Asiriei!”
16. Nu ascultati pe Iezechia, ca iata ce zice regele Asiriei: “Faceti pace cu mine si fiti supusii mei, si fiecare va manca din via si din smochinul sau si va bea apa din putul sau,
17. Pana ce voi veni ca sa va duc intr-o tara ca a voastra, tara de grau si de must, de paine si de vii.
18. Si Iezechia sa nu insele credinta voastra, zicand: “Domnul ne va scapa!” Oare dumnezeii neamurilor au scapat fiecare tara lui din mana regelui Asiriei?
19. Unde sunt dumnezeii Hamatului si Arpadului si ai Samariei? Au scapat ei oare Samaria din mainile mele?
20. Care din toti dumnezeii tarilor acestora au scapat tara lor din mina mea, ca Domnul Dumnezeul vostru sa elibereze Ierusalimul din mina mea?”
21. Si ei au tacut si nimic nu i-au raspuns, pentru ca era porunca regelui care spunea: “Sa nu-i raspundeti!”
22. Atunci Eliachim, feciorul lui Hilchia, mai-marele peste casa regelui, si Sebna scriitorul si Ioah cronicarul, feciorul lui Asaf, au venit la Iezechia si, rupandu-si hainele, i-au facut cunoscut cuvintele lui Rabsache.

CAPITOLUL 37
Rugaciunea lui Iezechia. Izbavirea Ierusalimului.

l. Si cand a auzit regele Iezechia cuvintele acestea, si-a rupt vesmintele, s-a imbracat in sac si a intrat in templul Domnului.
2. Si a trimis pe Eliachim, cel de peste casa sa, si pe Sebna scriitorul si pe cei mai batrani dintre preoti, imbracati in sac, catre proorocul Isaia, fiul lui Amos.
3. Si au zis catre dansul: “Ziua de astazi este zi de stramtorare, de pedeapsa si de rusine; caci pruncii sunt gata a iesi din pantecele maicii lor, dar ele nu au putere sa-i nasca!
4. Poate Domnul Dumnezeul tau a auzit cuvintele lui Rabsache, pe care le-a trimis regele Asiriei, stapanul sau, ca sa faca de ocara pe Dumnezeul cel viu, si Domnul Dumnezeul tau poate il va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Inalta dar o rugaciune pentru ramasita care se mai afla!”
5. Si au intrat robii regelui Iezechia la proorocul Isaia.
6. Si le-a zis Isaia: “Asa veti raspunde stapanului vostru: Asa graieste Domnul Dumnezeu: Nu te teme de cuvintele pangaritoare pe care le-ai auzit din partea slujitorilor regelui Asiriei.
7. Iata, voi pune in el un astfel de duh, ca va primi o veste si se va intoarce in tara lui si acolo va cadea in ascutisul sabiei”.
8. Si s-a intors Rabsache si a aflat pe regele Asiriei tabarat la Libna, caci i se spusese ca a plecat din Lachis.
9. Atunci (regele Asiriei) a aflat ca Tirhaca, regele Etiopiei, pornise impotriva lui si iarasi a trimis soli catre Iezechia, zicand:
10. “Asa veti zice lui Iezechia, regele lui Iuda: Sa nu te increzi in Dumnezeul tau, si sa nu te amagesti, zicand: Ierusalimul nu va fi dat in mainile regelui Asiriei.
11. Tu ai aflat ceea ce au facut regii Asiriei tuturor tarilor, cum le-au nimicit si numai tu ai scapat!
12. Oare dumnezeii lor au izbavit popoarele pe care le-au distrus parintii mei: Gozanul, Haranul, Reteful si pe fiii lui Eden din Telasar?
13. Unde este regele Hamatului, al Arpadului, cel al cetatii Sefarvaim, al Henei si al Ivei?”
14. Atunci Iezechia a luat scrisoarea din mina trimisilor si a citit-o. Apoi el a intrat in templul Domnului si a intins-o desfacuta inaintea Domnului.
15. Si s-a rugat Iezechia catre Domnul, zicand:
16. “Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel, Care stai pe heruvimi, numai Tu singur esti Dumnezeu al tuturor regatelor de pe pamant. Tu ai facut cerul si pamantul.
17. Pleaca, Doamne, urechea Ta si deschide, Doamne, ochii Tai si vezi si ia aminte la cuvintele lui Sanherib, pe care le-a trimis ca sa faca de batjocura pe Dumnezeul cel viu.
18. Cu adevarat, Doamne, regii Asiriei au nimicit toate neamurile si tarile lor;
19. Si pe dumnezeii lor i-au ars cu foc, ca ei nu sunt dumnezei, ci lucruri de maini omenesti: lemn si piatra; pentru aceea ei i-au nimicit.
20. Si acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbaveste-ne din mana lui ca sa stie toate imparatiile pamantului ca Tu singur esti Domnul nostru!”
21. Si a trimis Isaia, fiul lui Amos, catre Iezechia, zicand: “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel, catre Care te-ai rugat cu privire la Sanherib, regele Asiriei;
22. Iata hotararea pe care a rostit-o impotriva lui: “Te dispretuieste si isi bate joc de tine fecioara, fiica Sionului; in spatele tau clatina din cap fiica Ierusalimului!
23. Pe cine ai pangarit si ii facut de ras si impotriva cui ai ridicat glasul si sus ai inaltat ochii tai? impotriva Sfantului lui Israel!
24. Prin mina servilor tai ai hulit pe Domnul meu si ai zis: Cu carele mele multe voi urca pe varfurile muntilor, pe cele mai inalte piscuri ale Libanului! Voi taia cedrii cei falnici si cei mai de seama dintre chiparosi si voi ajunge pe cele mai inalte culmi cu paduri dese.
25. Ca eu sunt cel ce am sapat fantani si am baut apa si am secat sub pasii mei toate paraiele Egiptului!
26. Oare nu auzi tu? Din vremi stravechi am pregatit aceasta; din veac le-am hotarat si acum le aduc la indeplinire! Tu voiai sa prefaci in ruina cetatile cele intarite.
27. Cei ce locuiau in ele erau fara putere, inspaimantati si uluiti. Ca iarba campului erau ei, ca frageda verdeata, ca iarba de pe acoperisuri inainte ca paiul ei sa fi fost crescut.
28. Stiu cand te scoli si cand te culci, toate faptele tale Imi sunt cunoscute.
29. Intaratarea ta impotriva Mea, trufia ta au ajuns pana la urechile Mele. De aceea voi pune belciug in narile tale si fraul Meu buzelor tale si te voi intoarce pe calea pe care ai venit!
30. Si pentru tine, acesta va fi semnul: anul acesta mancati din painea ce creste pe ogoare, in anul al doilea, din ceea ce creste de la sine, iar in al treilea an semanati, secerati, saditi vii si mancati din roadele lor.
31. Si ramasita care va fi scapat din casa lui Iuda isi va infige radacini in jos si va face roade in sus.
32. Ca din Ierusalim va iesi o ramasita si din muntele Sionului cei scapati cu viata. Ravna Domnului Savaot va face aceasta.
33. Pentru aceasta, asa zice Domnul catre regele Asiriei: Nu va intra in aceasta cetate si nu va arunca nici o sageata. Nu va porni impotriva ei cu scut si nu o va inconjura cu valuri.
34. Pe calea pe care a venit se va intoarce si nu va intra in cetatea aceasta, zice Domnul.
35. Apara-voi cetatea aceasta si o voi scapa pentru Mine si pentru David, sluga Mea!”
36. Si a iesit ingerul Domnului si a batut in tabara Asiriei o suta si cincizeci de mii; iar dimineata, la sculare, toti erau morti.
37. Atunci Sanherib, regele Asiriei, a ridicat tabara si a plecat si s-a oprit la Ninive.
38. Si pe cand el se inchina in templul lui Nisroc, dumnezeul sau, Adramelec si Sareser, feciorii lui, l-au lovit cu sabia si au fugit in tinutul Ararat. Iar in locul lui, a domnit fiul sau Asarhadon.

CAPITOLUL 38
Boala si vindecarea lui Iezechia. Rugaciunea lui.

1. In vremea aceea Iezechia s-a imbolnavit de moarte. Si a intrat la el Isaia, fiul lui Amos, si i-a zis: “Asa graieste Domnul: Pune randuiala in casa ta, ca nu vei mai trai, ci vei muri”.
2. Atunci s-a intors Iezechia cu fata la perete si s-a rugat Domnului:
3. “O, Doamne! Adu-ti aminte ca am umblat inaintea Ta intru credinciosie si cu inima curata, savarsind ceea ce este placut inaintea ochilor Tai!” Si a izbucnit Iezechia in hohote de plans.
4. Si a fost cuvantul Domnului catre Isaia, zicand:
5. “Du-te si spune lui Iezechia: Asa graieste Domnul Dumnezeul lui David, tatal tau: Ascultat-am rugaciunea ta, vazut-am lacrimile tale, iata voi adauga la viata ta inca cincisprezece ani
6. Si din mana regelui Asiriei te voi izbavi pe tine si cetatea aceasta si o voi ocroti”.
7. Si iata semnul care ti se va da fie de la Domnul ca El Isi va implini cuvantul Sau:
8. “Iata voi intoarce umbra cu atatea linii pe care soarele le-a strabatut pe ceasornicul lui Ahaz, sa zic cu zece linii”. Si soarele s-a dat inapoi cu zece linii pe care el le strabatuse.
9. Rugaciunea lui Iezechia, regele lui Iuda, cand a cazut bolnav si s-a tamaduit de boala lui:
10. “Atunci eu am zis: Ma duc la amiaza zilelor mele, la portile locuintei mortilor voi fi tinut pentru restul anilor mei.
11. Nu voi mai vedea pe Domnul in pamantul celor vii; si nu voi mai privi pe nimeni dintre locuitorii lumii.
12. Casa mea este smulsa si dusa departe de mine, ca o coliba de ciobani. Imi simt firul vietii taiat ca de un tesator care m-ar rupe din tesatura lui. De dimineata pana seara, Tu ai sfarsit cu mine.
13. Strig pana dimineata. Ca un leu (boala) imi sfarama oasele mele! De dimineata pana seara, Tu ai sfarsit cu mine.
14. tip cumplit ca o randunica, gem ca o porumbita. Ochii mei slabesc, uitandu-se in sus. Doamne, sunt in mare cumpana, nu ma lasa!
15. Ce sa mai graiesc! El mi-a dat de stire si a facut! Sfarsi-voi firul vietii mele, aducandu-mi aminte de amaraciunea sufletului meu!
16. Doamne, prin indurarea Ta se bucura omul de viata, prin ea mai am si eu suflare; Tu ma tamaduiesti si-mi dai iarasi viata!
17. Iata ca boala mea se schimba in sanatate. Tu ai pazit viata mea de adancul mistuitor! Tu ai aruncat inapoia Ta toate pacatele mele!
18. Ca locuinta mortilor nu Te va lauda si moartea nu Te va preaslavi; cei ce se coboara in mormant nu mai nadajduiesc in credinciosia Ta.
19. Cel viu, cel viu Te lauda, ca mine astazi; parintii invata pe copiii lor credinciosia Ta.
20. Domnul sa ne mantuiasca si vom canta din harpa in toate zilele vietii noastre inaintea templului Domnului!”
21. Si Isaia a adus o turta de smochine si a pus-o deasupra bubei si Iezechia s-a vindecat.
22. Si Iezechia a intrebat: “Dupa care semn voi sti ca voi intra in templul Domnului?”

CAPITOLUL 39
Iezechia arata vistieriile sale solilor din Babilon. Pedeapsa lui.

1. In vremea aceea, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, regele Babilonului, a trimis scrisori si un dar lui Iezechia, auzind ca a fost bolnav si s-a facut sanatos.
2. Si s-a bucurat pentru ele Iezechia si a aratat solilor vistieria, argintul, aurul, miresmele si untdelemnul cel bun si toata stransura lui de arme si tot ceea ce se afla in camarile lui. si n-a ramas nimic in casa lui si in tot cuprinsul stapanirii lui pe care Iezechia sa nu-l fi aratat.
3. Atunci a zis proorocul Isaia catre regele Iezechia: “Ce au zis oamenii acestia si de unde au venit ei la tine?” Si a raspuns Iezechia: “Au venit dintr-o tara departata, din Babilon!”
4. Si a mai intrebat: “Ce au vazut in casa ta?” Si a zis Iezechia: “Au vazut toate cate sunt in casa mea; si n-a ramas nimic in vistieriile mele pe care sa nu-l fi aratat”.
5. Si a zis Isaia catre Iezechia: “Asculta ceea ce graieste Domnul Savaot!
6. Iata vin zile, cand tot ceea ce au agonisit parintii tai pana astazi va fi dus in Babilon si nu va ramane nimic, asa zice Domnul.
7. Si din feciorii care vor iesi din tine si ii vei naste, vor lua. Si vor fi eunuci la curtea regelui din Babilon”.
8. Si a zis Iezechia catre Isaia: “Bun este cuvantul Domnului pe care l-ai grait!” Caci, se gandea el: “Va fi pace si liniste in timpul vietii mele!”

CAPITOLUL 40
Proorocie despre Inainte-mergatorul.

l. “Mangaiati, mangaiati pe poporul Meu”, zice Dumnezeul vostru.
2. “Dati curaj Ierusalimului si strigati-i ca munca de rob a luat sfarsit, faradelegea sa a fost ispasita si ca a luat pedeapsa indoita din mana Domnului pentru pacatele sale”.
3. Un glas striga: “In pustiu gatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru.
4. Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa se plece; si sa fie cele strambe, drepte si cele colturoase, cai netede.
5. Si se va arata slava Domnului si tot trupul o va vedea caci gura Domnului a grait”.
6. Un glas zice: “Striga!” Si eu zic: “Ce sa strig?” Tot trupul este ca iarba si toata marirea lui, ca floarea campului!
7. Se usuca iarba, floarea se vestejeste, ca Duhul Domnului a trecut pe deasupra. Poporul este ca iarba.
8. Iarba se usuca si floarea se vestejeste, dar cuvantul Dumnezeului nostru ramane in veac!
9. Suie-te pe munte inalt, cel ce binevestesti Ierusalimului, ridica glasul tau cu putere, cel ce binevestesti Ierusalimului, inalta glasul si nu te teme, zi cetatilor lui Iuda: “Iata Dumnezeul vostru!”
10. Ca Domnul Dumnezeu vine cu putere si bratul Lui supune tot. Iata ca pretul biruintei Lui este cu El si rodul izbanzii merge inaintea Lui.
11. El va paste turma Sa ca un Pastor si cu bratul Sau o va aduna. Pe miei ii va purta la sanul Sau si de cele ce alapteaza va avea grija.
12. Cine a masurat apele cu pumnul si cine a masurat pamantul cu cotul? Cine a pus pulberea pamantului in banita si cine a cantarit muntii si vaile cu cantarul?
13. Cine a cautat in adanc Duhul Domnului si cine L-a sfatuit pe El?
14. De la cine a luat El sfat ca sa judece bine si sa invete caile dreptatii, sa invete stiinta si calea intelepciunii sa o cunoasca?
15. Iata, neamurile sunt ca o picatura de apa pe marginea unei galeti, ca un fir de pulbere intr-un cantar. Iata insulele care cantaresc cat un fir de praf.
16. Libanul nu ajunge pentru aprinderea focului si dobitoacele pentru arderi de tot.
17. Toate popoarele sunt ca o nimica inaintea Lui; ele pretuiesc inaintea Lui cat o suflare.
18. Cu cine veti asemana voi pe Cel Preaputernic si unde veti gasi altul asemenea Lui?
19. Chipul cel turnat este turnat de un faurar, argintarul il imbraca cu aur si-l infrumuseteaza cu lantisoare.
20. Saracul, care nu poate oferi mult, alege un lemn care nu putrezeste; isi cauta un mester iscusit ca sa faca un idol care sa nu se clatine.
21. Nu stiti voi, oare, n-ati auzit, nu vi s-a spus oare de la inceput, n-ati inteles voi ce va invata intemeierea lumii?
22. El sta in scaun deasupra cercului pamantului; pe locuitori ii vede ca pe lacuste; El intinde cerul ca un val usor si il desface ca un cort de locuit.
23. El preface in nimic pe capetenii; pe judecatorii pamantului ii nimiceste.
24. Abia sunt saditi, abia sunt semanati, abia a prins radacini tulpina lor in pamant; El sufla peste ele si le usuca si vijelia le spulbera ca pe pleava.
25. Cu cine Ma asemanati voi ca sa-i fiu asemenea?, zice Sfantul.
26. Ridicati ochii in sus si priviti: Cine le-a zidit pe toate acestea? - Cel ce scoate ostirea lor cu numar si pe toate pe nume le cheama! Celui Atotputernic si cu mare vartute nici una nu-I scapa!
27. Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce graiesti, Israele: “Calea mea este ascunsa Domnului, dreptul meu este trecut cu vederea de Dumnezeul meu?”
28. Nu stii tu, sau n-ai aflat tu ca Domnul este Dumnezeu vesnic, Care a facut marginile pamantului, Care nu oboseste si nici nu Isi sleieste puterea? Ca intelepciunea Lui este nemarginit de adanca?
29. El da tarie celui obosit si celui slab ii da putere mare.
30. Cei tineri se obosesc, isi risipesc puterile si vitejii luptatori vor putea sa se clatine;
31. Dar cei ce nadajduiesc intru Domnul vor innoi puterea lor, le vor creste aripi ca ale vulturului; vor alerga si nu-si vor slei puterea, vor merge si nu se vor obosi.

CAPITOLUL 41
Puterea lui Dumnezeu si desertaciunea slujirii la idoli.

l. Taceti inaintea Mea, ostroave, si ascultati-Ma; popoarele sa-si improspateze puterea, sa vina mai langa Mine si sa graiasca; apoi sa intram la judecata!
2. Cine a ridicat din Rasarit pe acela pe care biruinta il intampina pas cu pas? Cine i-a dat in stapanire neamuri si i-a supus regi? Cu sabia lui in pulbere ii preface, si cu arcul ii risipeste ca pe pleava cea marunta.
3. El ii urmareste si trece in pace pe cai pe unde n-au mai calcat picioarele lui.
4. Cine a facut aceasta si cine a pus-o la cale? Cel ce dintru inceput cheama neamurile; Eu, Domnul Care sunt cel dintai si voi fi cu cei din urma.
5. Ostroavele Il vad si sunt cuprinse de spaima, marginile pamantului tremura, se apropie, vin, intra la judecata!
6. Fiecare se ajuta unul pe altul si-si zic: “Curaj!”
7. Turnatorul imbarbateaza pe argintar si cel ce bate aurul, pe cel care bate pe nicovala, zicand: “Imbinarea este buna”. Si tintuieste idolul in cuie ca sa nu se clatine.
8. Dar tu, Israele, sluga Mea, Iacove, pe care te-am ales, samanta lui Avraam, iubitul Meu!…
9. Pe tine care te-am smuls din cele mai departate margini ale pamantului si te-am chemat din cele mai departate colturi, si ti-am zis: Tu esti robul Meu, pe tine te-am ales si nu te-am lepadat;
10. Nu te teme, ca Eu sunt cu tine, nu privi cu ingrijorare, ca Eu sunt Dumnezeul tau. Eu iti dau tarie si te ocrotesc si dreapta Mea cea tare te va sprijini.
11. Iata ca se vor rusina si de ocara se vor face toti cei ce sunt aprinsi impotriva ta; toti vor fi nimiciti si vor pieri cei ce se fac vrajmasi ai tai!
12. Cauta-vei si nu vei gasi pe cei ce te urasc pe tine si ca o nimica vor fi cei ce vor sa se lupte cu tine.
13. Ca Eu sunt Dumnezeul tau, Eu intaresc dreapta ta si iti zic tie: “Nu te teme, caci Eu sunt ajutorul tau!”
14. Nu-ii fie frica, vierme al lui Iacov, viermisor al lui Israel, Eu sunt ajutorul tau, zice Domnul, Mantuitorul tau si Sfantul lui Israel.
15. Iata voi face din tine o grapa cu dinti, ascutita si noua. Vei merge peste munti si-i vei preface in pulbere si vaile in pleava marunta.
16. Tu le vei vantura, vantul le va lua si vijelia le va risipi. Iar tu te vei bucura intru Domnul si intru Sfantul lui Israel te vei preamari!
17. Cei saraci si lipsiti cauta apa, dar nu o gasesc; limba lor este uscata de sete, Eu, Domnul lor, ii voi auzi; Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi parasi!
18. Pe dealuri inalte voi da drumul la rauri si la izvoare in mijlocul vailor, pustiul il voi preface in iaz si pamantul uscat in paraie de apa!
19. Sadi-voi in pustiu: cedri, salcami, mirti si maslini si in lacuri neumblate: chiparosi, platani si ienuperi laolalta,
20. Ca sa vada si sa-si dea seama, sa cerceteze si sa priceapa cu totii ca mana Domnului a facut acestea si ca Sfantul lui Israel le-a zidit!
21. Veniti si va aparati pricina voastra, zice Domnul; apropiati-va cu dovezile voastre, zice regele lui Iacov.
22. Sa se apropie si sa ne spuna mai dinainte ceea ce va fi! Vremea cea straveche, asa cum ne-au dat de stire, cu de-amanuntul o vom cerceta si viitorul pe care-l proorocesc vom vedea ce este.
23. Vesti]i cele ce vor fi in vremile mai de pe urma, ca sa stim ca sunteti dumnezei! Haidem! Bine sau rau, face]i ceva ca sa ne putem incerca puterea!
24. Dar iata ca lucrarea voastra este nimic si nimic sante]i si voi, uraciune este a va alege!
25. De la miazanoapte l-am chemat ca sa vina, de la rasarit l-am chemat pe nume. El a calcat in picioare pe satrapi ca pe noroi, cum calca olarul lutul.
26. Cine l-a descoperit odinioara ca sa-l stim si cu mult inainte ca sa zicem: “Este adevarat?” Dar nimeni n-a descoperit nimic, nimeni n-a vestit nimic si nimeni n-a auzit cuvintele voastre.
27. Eu Cel dintai am zis Sionului: “Iata-i, iata-i!” si Ierusalimului am adus veste noua.
28. Privesc si nu este nimeni; printre ei nu se afla nici un profet. Eu ii intreb: “De unde vine el?” Dar ei nu raspund nimic!
29. Drept aceea, toti sunt nimic, lucrarile lor desertaciune, idolii lor sunt vanare de vant!

CAPITOLUL 42
Proorocie despre Mesia.

l. Iata Sluga Mea pe Care o sprijin, Alesul Meu, intru Care binevoieste sufletul Meu. Pus-am peste El Duhul Meu si El va propovadui popoarelor legea Mea.
2. Nu va striga, nici nu va grai tare, si in piete nu se va auzi glasul Lui.
3. Trestia franta nu o va zdrobi si festila ce fumega nu o va stinge. El va propovadui legea Mea cu credinciosie;
4. El nu va fi nici obosit, nici sleit de puteri, pana ce nu va fi asezat legea pe pamant; caci invatatura Lui toate tinuturile o asteapta.
5. Asa graieste Domnul cel Atotputernic, Care a facut cerurile si le-a intins, Care a intarit pamantul si cele de pe el, Care a dat suflare poporului de pe el si duh celor ce umbla pe intinsul lui:
6. “Eu, Domnul, Te-am chemat intru dreptatea Mea si Te-am luat de mana si Te-am ocrotit si Te-am dat ca legamant al poporului Meu, spre luminarea neamurilor;
7. Ca sa deschizi ochii celor orbi, sa scoti din temnita pe cei robiti si din adancul inchisorii pe cei ce locuiesc intru intuneric.
8. Eu sunt Domnul si acesta este numele Meu. Nu voi da nimanui slava Mea si nici chipurilor cioplite cinstirea Mea”.
9. Cele proorocite altadata s-au implinit si altele mai noi va vestesc; inainte ca sa ia fiinta vi le dau de stire.
10. Cantati Domnului cantare noua, cantati in strune laudele Lui pana la marginile pamantului! Marea sa se zbuciume cu tot ce este in ea, ostroavele si locuitorii lor!
11. Pustiul si cetatile lui sa inalte glas, si satele in care are salas Chedar! Locuitorii din Sela sa chiuie de veselie; si din varfurile muntilor sa strige de bucurie!
12. Sa preaslaveasca pe Domnul si lauda Lui s-o vesteasca in departatele ostroave.
13. Domnul iese ca un viteaz, ca un razboinic Isi aprinde ravna Lui; striga puternic, un strigat de razboi. Impotriva vrajmasilor Lui El lupta ca un viteaz!
14. Tacut-am multa vreme, stat-am linistit si mi-am stapanit tacerea; acum, ca o femeie care naste, voi suspina, voi striga si voi rasufla!
15. Muntii ii voi pustii, la fel si dealurile, toata verdea]a lor o voi usca; paraiele le voi preface in vai uscate si baltile fara apa le voi lasa.
16. Indrepta-voi pe cei orbi pe drumuri pe care nu le cunosc, pe poteci nestiute ii voi povatui; intunericul il voi preface inaintea lor in lumina si povarnisurile in campii intinse. Acestea sunt fagaduintele Mele pe care le voi implini si cu vederea nu le voi trece.
17. Sa dea inapoi si sa se rusineze cei ce isi pun nadejdea in idoli, cei ce zic chipurilor turnate: “Voi sunteti dumnezeii nostri!
18. Surzilor, auziti; orbilor, priviti, vedeti!
19. Cine este orb, fara numai sluga Mea? Cine este surd ca trimisul Meu? Cine este orb ca cel de un neam cu Mine si surd ca Slujitorul Domnului?
20. Tu multe ai vazut fara sa te uiti cu luare-aminte, urechile ti-au fost deschise, dar n-ai auzit.
21. Binevoit-a Domnul intru dreptatea Lui ca legea Lui s-o faca mare si mareata.
22. Dar poporul Lui este jefuit si pustiit; inchisi toti in pesteri si ascunsi in temnite. Pradati au fost si nimeni nu i-a scapat, jefuiti si nimeni n-a zis: “Dati inapoi!”
23. Cine dintre voi va pleca urechea la acestea, va fi cu luare-aminte si va asculta la cele ce vor sa fie?
24. Cine a dat pe Iacov jafului si pe Israel jefuitorilor? Oare nu Domnul, impotriva Caruia noi am pacatuit, ale Carui cai n-am voit sa le urmam si a Carui lege n-am ascultat-o?
25. El a varsat asupra lor iutimea maniei Lui si furiile razboiului. Vapaia i-a cuprins si n-au priceput; arsi au fost si n-au luat seama.

CAPITOLUL 43
Anuntarea unei noi imparatii. Pedeapsa neascultarii.

1. Si acum asa zice Domnul, Ziditorul tau, Iacove, si Creatorul tau, Israele: “Nu te teme, caci Eu te-am rascumparat si te-am chemat pe nume, al Meu esti!
2. Daca tu vei trece prin ape, Eu sunt cu tine si in valuri tu nu vei fi inecat. Daca vei trece prin foc, nu vei fi ars si flacarile nu te vor mistui.
3. Ca Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Sfantul lui Israel, Mantuitorul. Eu dau Egiptul pret de rascumparare pentru tine, Etiopia si Saba in locul tau;
4. Fiindca tu esti de pret in ochii Mei si de cinste si te iubesc; voi da neamurile in locul tau si popoarele in locul sufletului tau.
5. Nu te teme, ca Eu sunt cu tine! De la rasarit voi aduce semintia ta si de la apus te voi strange pe tine.
6. Voi zice catre miazanoapte: “Da-Mi-i” si catre miazazi: “Nu-i opri!” Aduceti pe fiii Mei din tinuturi departate si pe fiicele Mele de la marginile pamantului;
7. Pe toti acei care poarta numele Meu si pentru slava Mea i-am creat, i-am zidit si i-am pregatit!
8. Sa vina poporul cel orb care are ochi si cel surd care are urechi!
9. Neamurile toate laolalta sa se adune si sa se stranga popoarele! Care dintre ele ne-au dat de stire aceasta si ne-au facut proorocii? Sa-si aduca martorii si sa dovedeasca, sa auda toti si sa zica: “Adevarat!”
10. Voi sunteti martorii Mei, zice Domnul, si Sluga pe care am ales-o, ca sa stiti, sa credeti si sa pricepeti ca Eu sunt: inainte de Mine n-a fost Dumnezeu si nici dupa Mine nu va mai fi!
11. Eu, Eu sunt Domnul si nu este izbavitor afara de Mine!
12. Eu sunt Cel ce am vestit, Cel ce am izbavit si Cel ce am prezis si nu sunt strain la voi. Voi sunteti martorii Mei, zice Domnul.
13. Eu sunt Dumnezeu din vesnicie si de aici incolo Eu sunt! Nimeni nu poate sa iasa de sub puterea Mea si ceea ce fac Eu, cine poate strica?”
14. Asa zice Domnul, Izbavitorul vostru, Sfantul lui Israel: “Pentru voi trimit prapad la Babilon, ca sa-i pun pe toti pe fuga, pe acesti Caldei asa de mandri pe corabiile lor.
15. Eu sunt Domnul, Sfantul vostru, Ziditorul lui Israel, Imparatul vostru!”
16. Asa zice Domnul, Cel ce croieste drum pe mare si carare pe intinsele ape;
17. Cel care scoate carele de razboi si caii, ostirea ti capeteniile, ca sa se culce la pamant si sa nu se mai scoale si sa se stinga ca o festila de opait;
18. Nu va mai amintiti de intamplarile trecute si nu mai luati in seama lucrurile de altadata”.
19. Iata ca Eu fac un lucru nou, el da muguri; nu-l vedeti voi oare? Croi-voi in desert o cale, in loc uscat izvoare de apa.
20. Pe Tine Te vor preaslavi fiarele campului, sacalii si strutii, ca Tu ai izvorat apa in pustiu, suvoaie de apa in pamant neumblat, ca sa adapi pe poporul Meu cel ales;
21. Poporul pe care l-am facut pentru Mine, ca sa Ma preaslaveasca intru laude.
22. Dar tu nu M-ai chemat, Iacove, si tu nu te-ai ostenit pentru Mine, Israele!
23. Tu nu Mi-ai junghiat nici macar o oaie ca ardere de tot si cu jertfa sangeroasa tu nu M-ai preaslavit. Eu nu te-am suparat cerand prinoase si nu te-am impovarat cu jertfe de tamaie.
24. Tu n-ai cumparat pe bani miresme pentru Mine si de grasimea jertfelor tale tu nu M-ai saturat, ci M-ai coplesit cu pacatele tale si cu faradelegile tale tu M-ai chinuit.
25. Eu, Eu sunt Acel Care sterge pacatele tale si nu tsi mai aduce aminte de faradelegile tale.
26. Adu-Mi aminte ca sa judecam impreuna, fa tu insuti socoteala ca sa te dezvinovatesti:
27. Tatal tau dintai a pacatuit si urmasii tai si-au batut joc de Mine;
28. Capeteniile tale au pangarit altarul Meu. Pentru aceasta am dat pe Iacov pierzarii si pe Israel spre bataie de joc!”

CAPITOLUL 44
Deosebirea intre adevaratul Dumnezeu si idoli. Implinirea prezicerilor.

l. Si acum asculta Iacove, sluga Mea si Israele, pe care te-am ales!
2. Asa zice Domnul, Facatorul si Ziditorul tau din pantecele maicii tale, si Ocrotitorul tau: “Nu te teme, sluga Mea Iacov si tu Israele, pe care te-am ales.
3. Ca Eu voi varsa apa peste pamantul insetat si paraie de apa in tinut uscat. Varsa-voi din Duhul Meu peste odrasla ta si binecuvantarea Mea peste mladitele tale.
4. Si vor odrasli ca iarba pe malul paraielor si ca pajistile de-a lungul apelor curgatoare!”
5. Unul va zice: “Eu sunt al Domnului!” Altul se va numi cu numele lui Iacov. Unul va scrie cu mana lui: “Sunt al Domnului” si va vrea sa-si dea numele de Israel!
6. Asa zise Domnul, Regele lui Israel si Izbavitorul sau, Domnul Savaot: “Eu sunt Cel dintai si Cel de pe urma si nu este alt dumnezeu afara de Mine!
7. Cine este ca Mine sa vina langa Mine, sa graiasca, sa prooroceasca si sa se masoare cu Mine! Cine a vestit de la inceput viitorul? Ceea ce se va intampla, cine poate sa le prevesteasca?
8. Nu va temeti, nici nu va spaimantati! N-am aratat Eu odinioara si n-am vestit, cand v-am luat pe voi de martori? Este oare un alt dumnezeu afara de Mine? Este un alt adapost ca Mine?
9. Toti facatorii de idoli nu sunt nimic si cele mai alese lucrari ale lor nu slujesc la nimic. Martorii lor nu vad nimic si, spre rusinea lor, nici nu inteleg nimic.
10. Cine a facut un dumnezeu si a turnat un idol fara sa traga un folos din aceasta?
11. Iata toti cinstitorii lor se rusineaza; mestesugarii nu sunt decat oameni! Sa se adune toti si sa se apropie! Ei tremura laolalta si simt mare rusine!
12. Fierarul ascute o dalta si da chip lucrului sau cu carbuni aprinsi. Alcatuieste idolul cu lovituri de ciocan si-i da chip cu puterea bratului sau. Lui ii este foame si, sleit de puteri, el rabda de sete si este tare obosit.
13. Lemnarul intinde sfoara, face un semn cu plumbul. El lucreaza cu sculele lui si masoara cu compasul. El face lucrul lui dupa chipul unui om, dupa frumoasa infatisare a unui pamantean, ca sa fie asezat intr-o casa.
14. El si-a taiat un cedru, sau a luat chiparos sau stejar, pe care si-i alesese dintre copacii padurii, sau a plantat un cedru pe care ploaia l-a facut sa creasca.
15. Omul se slujeste de ei pentru aprins focul si ii ia sa se incalzeasca. El ii arde ca sa coaca painea, ba mai mult, tot din el face si un dumnezeu si se inchina la el, face un idol pe care il cinsteste.
16. El a ars jumatate din lemne, a fript pe jeratic carne pe care o mananca si se satura. Se mai incalzeste si zice: “Mi-e cald! Simt vapaia lui!”
17. Si cu ce a ramas, el face un dumnezeu, un idol pe care il cinsteste si caruia i se inchina si caruia se roaga zicand: “Izbaveste-ma, ca tu esti dumnezeul meu!”
18. Ei nu-si dau seama si nici nu pricep ca ochii lor sunt inchisi si nu pot sa vada si inima lor este impietrita si nu pot sa inteleaga.
19. Cu toate acestea el nu-si face socoteala in inima sa, ca este simplu si fara pricepere, si nu zice: “Jumatate l-am pus pe foc si am copt paine, pe carbuni am fript carne si am mancat-o, iar cu cealalta jumatate care a mai ramas, voi face un idol uracios si ma voi inchina la un trunchi de copac”.
20. El se hraneste cu naluci, inima lui inselata l-a dus la ratacire. El nu-si mantuieste sufletul sau si nu zice: “Oare ce am eu in mina mea nu este o momeala?”
21. Adu-ti aminte despre aceasta, Iacove, Israele, ca tu esti sluga Mea! Te-am facut sa-Mi fii Mie sluga, Israele, Eu nu te voi uita!
22. Risipit-am pacatele tale ca pe un nor si faradelegile tale ca pe o negura. Intoarce-te catre Mine, ca Eu te-am mantuit!
23. Cantati voi ceruri, ca Domnul a facut aceasta; rasunati adancuri ale pamantului; muntilor, tresaltati de bucurie, voi toti copacii padurii, cantati, ca a rascumparat Domnul pe Iacov si in Israel Si-a dat pe fata slava Sa!
24. Asa graieste Domnul, Izbavitorul tau si Care te-a zidit din sanul maicii tale: “Eu sunt Domnul, Care a zidit lumea; singur am facut cerurile, Eu am intarit pamantul, si cine Mi-a fost intr-ajutor?
25. Eu zadarnicesc semnele mincinosilor si pe ghicitori ii fac sa fie nebuni, rusinez pe cei intelepti si intelepciunea lor o prefac in nebunie.
26. Eu sunt Domnul Care intareste cuvantul slugilor Mele si implineste sfatul trimisilor Mei. Eu am zis Ierusalimului: “Va fi locuit” si cetatilor lui Iuda: “Zidite vor fi”. Si Eu le voi ridica din daramaturi!
27. Si adancului i-am zis: “Seaca!” Iata, iti voi lasa raurile fara apa.
28. Si am zis despre Cirus: “El este pastorul Meu, el va implini toate voile Mele”. Si despre Ierusalim am zis: “Sa fie rezidit si templul sa fie ridicat din temelii!”

CAPITOLUL 45
Profetia despre Cirus. Mantuirea de la Dumnezeu vestita poporului Sau.

1. Asa zice Domnul unsului Sau Cirus, pe care il tine de mana lui cea dreapta, ca sa doboare neamurile inaintea lui si ca sa dezlege cingatorile regilor, sa deschida portile inaintea lui si ca ele sa nu mai fie inchise:
2. “Eu voi merge inaintea ta si drumurile cele muntoase le voi netezi, voi zdrobi portile cele de arama si zavoarele cele de fier le voi sfarama.
3. Si iti voi da tie vistierii ascunse, bogatii ingropate in pamant, ca sa stii ca Eu sunt Domnul Cel Care te-a chemat pe nume, Eu sunt Dumnezeul lui Israel.
4. Pentru sluga Mea Iacov si pentru Israel, alesul Meu, te-am chemat pe nume si un nume de cinste i-am dat fara ca tu sa Ma stii.
5. Eu sunt Domnul si nimeni altul! Afara de Mine nu este Dumnezeu. Eu te-am incins fara ca tu sa Ma cunosti.
6. Ca sa se stie de la rasarit si pana la apus ca nu este nimic afara de Mine! Eu sunt Domnul si nimeni altul!
7. Eu intocmesc lumina si dau chip intunericului, Cel ce salasluieste pacea si restristei ii lasa cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea.
8. Picurati roua de sus, voi ceruri, si norii sa reverse in ploaie dreptatea! Pamantul sa se deschida si sa odrasleasca mantuirea si dreptatea sa dea mladite laolalta: Eu, Domnul, am zidit toate acestea!
9. Vai de cel ce se cearta cu Ziditorul sau, ciob printre harburile de pamant! Oare lutul zice olarului: “Ce faci tu?” Si lucrul catre mester: “Tu nu esti iscusit!”
10. Vai de cel ce zice catre parinte: “Pentru ce dai nastere?” si femeii: “Pentru ce ai copii?”
11. Asa zice Domnul, Sfantul lui Israel si Ziditorul sau: “Indrazniti voi oare sa Ma intrebati despre cele viitoare si sa dati porunca lucrului mainilor Mele?
12. Eu am facut pamantul si omul de pe el Eu l-am zidit. Eu cu mainile am intins cerurile si la toata ostirea lor Eu ii dau porunca.
13. Eu l-am ridicat intru dreptatea Mea si toate caile lui le voi netezi. El va zidi cetatea Mea si va libera pe robii Mei, fara rascumparare si fara daruri”, zice Domnul Savaot.
14. Asa zice Domnul: “Bogatiile Egiptului si castigurile Etiopiei si ale Sabeenilor celor inalti la stat vor trece la tine si ai tai vor fi; in lanturi iti vor sluji tie si vor cadea inaintea ta si rugandu-se tie vor zice: “Numai tu ai un Dumnezeu tare, si nu este alt dumnezeu afara de El.
15. Cu adevarat Tu esti Dumnezeu ascuns, Dumnezeul lui Israel Cel izbavitor!
16. Cei care se aprindeau impotriva Ta vor fi rusinati si umiliti, facatorii de idoli se vor face de ras.
17. Israel va fi izbavit de Domnul cu mantuire vesnica. Voi nu veti fi rusinati, nici umiliti in vecii vecilor!”
18. Ca asa zice Domnul, Care a facut cerurile, Dumnezeu, Care a intocmit pamantul, l-a facut si l-a intarit; si nu in desert l-a facut, ci ca sa fie locuit: “Eu sunt Domnul si nu este altul!”
19. N-am grait acestea intr-ascuns, undeva in vreun colt intunecos al pamantului; si n-am zis fara rost neamului lui Iacov: “Cautati-Ma!” Eu sunt Domnul Cel ce graieste drept si spune adevarul!
20. Adunati-va, veniti, apropiati-va laolalta, cei ramasi cu viata dintre neamuri! Nu isi dau seama de nimic cei ce duc dupa ei un idol de lemn si se inchina unui dumnezeu care nu poate izbavi!
21. Graiti, apropiati-va si sfatuiti-va unul cu altul! Cine a vestit aceasta, cine altadata a dat de stire? Oare nu Eu Domnul? Nu este alt dumnezeu afara de Mine. Dumnezeu drept si izbavitor nu este altul decat Mine!
22. Intoarceti-va catre Mine si veti fi mantuiti, voi cei ce locuiti toate tinuturile cele mai indepartate ale pamantului! Ca Eu sunt Dumnezeu tare si nu este altul!
23. Am jurat pe Mine Insumi! Din gura Mea iese dreptatea si nu-Mi intorc cuvantul; inaintea Mea tot genunchiul se va pleca; pe Mine jura-va toata limba
24. Si va zice: “Numai in Domnul este dreptatea si virtutea! Catre Dansul vor veni si infruntati vor fi cei ce sunt intaratati impotriva Lui.
25. Intru Domnul se vor indrepta si va fi preaslavita toata semintia lui Israel!”

CAPITOLUL 46
Babilonul cade; Israel izbavit de Domnul.

1. Bel se prabuseste, Nebo este rasturnat, chipurile lor asezate pe vite si pe dobitoace. Chipurile, pe care voi acum le purtati, sunt incarcate si au ajuns o povara pentru vitele trudite.
2. Idolii cad, se prabusesc laolalta, nu pot sa izbaveasca pe cei care ii poarta; ei insisi sunt dusi in robie.
3. “Ascultati voi, cei din casa lui Iacov si toti cei care ati mai ramas din casa lui Israel, pe care v-am purtat din sanul maicii voastre, de care am avut grija de la nasterea voastra.
4. Pana la batranetea voastra Eu sunt Acelasi, pana la adancile voastre caruntele Eu va voi ocroti. Precum am facut in trecut, Ma leg inaintea voastra ca va voi ocroti si va voi izbavi si in viitor.
5. Cu cine Ma veti pune alaturi si Ma veti face egal, cu cine Ma veti asemana, ca sa fim deopotriva?
6. Ei scot aurul din pungile lor si argintul in cantar il cantaresc; platesc un argintar ca sa le faca un chip de dumnezeu, apoi se inchina lui si il cinstesc.
7. Il poarta pe umeri, il duc, il pun jos si el sta fara sa se clinteasca din locul sau. El nu raspunde celui care striga catre el si din primejdii nu-l scapa.
8. Amintiti-va de aceasta si invatati-va minte, pacatosilor!
9. Aduceti-va aminte de vremurile stravechi, de la obarsia lor, ca Eu sunt Dumnezeu si nu este un altul. Eu sunt Dumnezeu si nu este nimeni asemenea Mie!
10. De la inceput Eu vestesc sfarsitul si mai dinainte ceea ce are sa se intample. Si zic: Planul Meu va dainui si toata voia Mea o voi face!
11. De la rasarit chem o pasare de prada, dintr-un tinut departat un om care sa implineasca planul Meu. Am vorbit, voi implini; am hotarat, voi infaptui!
12. Ascultati-Ma voi, oameni cu inima impietrita, voi cei care stati departe de mantuirea voastra!
13. Apropia-voi mantuirea Mea, caci ea nu este departe si izbavirea Mea nu va zabovi. Atunci voi pune mantuirea Mea in Sion si slava Mea pentru Israel!”

CAPITOLUL 47
Proorocie pentru caderea Babilonului.

1. “Coboara-te si sezi in tarana, fecioara, fiica Babilonului, stai pe pamant fara tron, fiica a Caldeilor, ca nu te va mai numi nimeni pe tine gingasa si placuta!
2. Invarteste la rasnita si macina faina, da-ti la o parte valul tau, ridica-si vesmantul tau, ramai cu picioarele goale si treci raurile!
3. Goliciunea ta sa se descopere, sa se vada rusinea ta. Ma voi razbuna si nu voi cruta pe nimeni”,
4. Zice Izbavitorul nostru; Domnul Savaot este numele Lui, Sfantul lui Israel!
5. “Stai tacuta si mai la intuneric, fiica a Caldeilor, nimeni nu te va mai chema pe tine stapana regatelor”.
6. Maniat am fost pe poporul Meu, pangarit-am mostenirea Mea si am dat-o in mana ta. Dar tu n-ai avut mila si asupra batranului ai apasat cu jug greu.
7. Si tu iti inchipuiai: “Fi-voi pe veci stapana!”, dar niciodata n-ai cugetat si de sfarsit nu ti-ai adus aminte!
8. Si acum asculta, tu cea in placeri crescuta, care stapaneai fara de grija si ziceai in inima ta: “Nimeni alta nu este ca mine! Nu voi ramane vaduva si nu voi sti ce este lipsa de copii!”
9. Si aceste doua intr-o clipa, in aceeasi zi, vor da peste tine: lipsa de copii si vaduvia; si te vor coplesi cu toata multimea si puterea fermecatoriilor si vrajitoriilor tale!
10. intru faradelegile tale tu nadajduiai si ziceai: “Nimeni nu ma vede!” Intelepciunea ta si stiinta ta te-au amagit astfel, ca ziceai in inima ta: “Eu si nimeni alta nu este ca mine!”
11. Drept aceea va veni peste tine o nenorocire pe care tu nu vei sti sa o inlaturi cu frumusetea ta si te va coplesi nenorocirea pe care tu nu o vei putea ocoli si pe neasteptate va da peste tine pieirea, fara sa fi avut vreme s-o prevestesti!
12. Pastreaza pentru tine fermecatoriile tale si vrajitoriile cu care te-ai trudit din tinerete, poate iti vor sluji, poate vei insufla temere!
13. Tu te-ai obosit intreband pe atatia sfatuitori! Sa iasa la iveala si sa te izbaveasca acei care masoara cerul si iscodesc stelele; care in fiecare luna noua spun ceea ce se va intampla.
14. Iata-i ca pleava pe care o mistuie focul, asa vor ajunge ei si de puterea flacarilor viata lor nu vor putea s-o scape caci nu va fi jeratic la care sa se incalzeasca, nici vatra ca sa stea dinaintea ei.
15. Asa se va intampla cu aceia pe care te-ai ostenit sa-i intrebi si cu care ai facut negot din vremea tineretii tale. Fiecare va pleca la ale sale si nimeni nu va fi sa te scape”.

CAPITOLUL 48
Purtarea de grija a lui Dumnezeu pentru Israel.

l. Ascultati aceasta, voi, cei din casa lui Iacov, care purtati numele lui Israel, voi cei iesiti din samanta lui Iuda, care va jurati pe numele Domnului si va laudati cu Dumnezeul lui Israel, dar nu intru credinciosie si dreptate.
2. Caci voi purtati numele cetatii celei sfinte si va bizuiti pe Dumnezeul lui Israel, al Carui nume este Domnul Savaot.
3. “Vestit-am din vremuri stravechi cele ce aveau sa se intample; din gura Mea au iesit si Eu le-am dat de stire; pe data le-am facut si ce s-au intamplat,
4. Fiindca Eu stiu ca tu esti tare la cerbice ca un drug de fier si fruntea iti este de arama.
5. ti-am prezis acestea inainte ca sa se intample si auzite ti le-am facut ca sa nu zici: “Idolul meu le-a facut, chipul cel cioplit si turnat le-a hotarat!”
6. Tu ai auzit; priveste acum toate acestea! De ce nu marturisesti? De aci inainte iti voi impartasi lucruri noi, ascunse, pe care nu le stiai.
7. Ele sunt zidite acum si nu de atunci; inainte de ziua aceasta tu n-ai auzit nimic despre ele ca sa nu zici: “Iata, eu le stiam!”
8. Nu, tu n-ai auzit si nici n-ai stiut, atunci urechea ta nu era deschisa; ca Eu stiu ca tu esti necredincios si ca din pantecele maicii tale ai fost numit razvratit.
9. Pentru numele Meu, Imi opresc mania si pentru slava Mea o potolesc, ca sa nu te nimicesc.
10. Iata ca te-am lamurit in foc si n-am aflat argint, te-am incercat in cuptorul nenorocirii.
11. Pentru Mine, si numai pentru Mine o fac; oare cum voi ingadui ca numele Meu sa fie pangarit? Nimanui nu voi da slava Mea!
12. Asculta, Iacove, si tu Israele, pe care te-am chemat. Eu sunt Cel dintai si Cel de pe urma.
13. Mana Mea a intemeiat pamantul si dreapta Mea a desfasurat cerurile. Eu le chem si iata ele stau de fata.
14. Adunati-va toti si ascultati! Care din voi a prezis aceste lucruri? Cel pe care Domnul il iubeste va implini voia Lui impotriva Babilonului si impotriva semintiei Caldeilor.
15. Eu, Eu am grait si l-am chemat, l-am adus si l-am facut sa propaseasca in calea lui.
16. Apropiati-va de Mine si ascultati acestea: De la inceput Eu n-am grait intru ascuns, de cand se intampla aceste lucruri Eu sunt de fata”. Si acum, Domnul Dumnezeu ma trimite cu Duhul Sau!
17. Asa graieste Domnul, Izbavitorul tau, Sfantul lui Israel: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tau Care te invata spre folosul tau si te duce pe calea pe care trebuie sa mergi.
18. Daca ai fi luat aminte la poruncile Mele, fericirea ta ar fi fost asemenea unui rau si dreptatea ta ca valurile marii.
19. Si va fi semintia ta ca nisipul marii si odraslele pantecelui tau ca pulberea pamantului. Nimic nu va nimici, nici nu va sterge numele tau inaintea Mea!
20. Iesiti din Babilon, fugiti din Caldeea cu cantece de veselie! Vestiti, faceti cunoscuta stirea, duceti-o pana la marginile pamantului! Ziceti: Domnul rascumpara pe sluga Sa Iacov.
21. Si nu vor suferi de sete in pustiul unde El ii duce; El le izvoraste apa din stanca. El despica stanca si apa tasneste!
22. Nu este pace, zice Domnul, pentru cei fara de lege!”

CAPITOLUL 49
Slujitorul Domnului este Lumina neamurilor.

1. Ascultati, ostroave, luati aminte, popoare departate! Domnul M-a chemat de la nasterea Mea, din pantecele maicii Mele Mi-a spus pe nume.
2. Facut-a din gura Mea sabie ascutita; ascunsu-M-a la umbra mainii Sale. Facut-a din Mine sageata ascutita si in tolba Sa de o parte M-a pus,
3. Si Mi-a zis Mie: “Tu esti sluga Mea, Israel, intru care Eu Ma voi preaslavi!”
4. Dar Eu Imi spuneam: “In desert M-am trudit, in zadar si pentru nimic Mi-am prapadit puterea Mea!” Partea ce Mi se cuvine Mie este la Domnul si rasplata Mea la Dumnezeul Meu.
5. Si acum Domnul Cel Care M-a zidit din pantecele maicii Mele ca sa-l slujesc Lui si sa intorc pe Iacov catre El si sa strang la un loc pe Israel - caci asa am fost Eu cinstit in ochii Domnului si Dumnezeul Meu fost-a puterea Mea, -
6. Mi-a zis: “Putin lucru este sa fii sluga Mea ca sa aduci la loc semintiile lui Iacov si sa intorci pe cei ce-au scapat dintre ai lui Israel. Te voi face Lumina popoarelor ca sa duci mantuirea Mea pana la marginile pamantului!”
7. Asa graieste Rascumparatorul si Sfantul lui, Israel catre Cel dispretuit si catre uraciunea neamurilor, Sluga tiranilor: “Regi Te vor vedea si se vor ridica, capetenii se vor inchina pentru Domnul cel credincios si pentru Sfantul lui Israel, Cel Care Te-a ales!”
8. Asa graieste Domnul: “In vremea milostivirii Te voi asculta si in vremea mantuirii Te voi ajuta. Te-am facut si Te-am hotarat Legamant al poporului, ca sa asezi randuiala in tara si sa dai fiecaruia mostenirile nimicite!”
9. Ca sa zici celor robiti: “Iesiti!” si celor care sunt in intuneric: “Veniti la lumina!” Ei vor paste oriunde pe calea lor si pe toate povarnisurile va fi pasunea lor.
10. Nu le va fi nici foame, nici sete, soarele si vantul cel arzator nu-i va atinge, ca Cel Care se va milostivi de ei va fi Povatuitorul lor si ii va indrepta catre izvoare de apa.
11. Voi preface toti muntii Mei in drumuri si cararile Mele vor fi bine gatite.
12. Iata ca unii vin din tinuturi departate, de la miazanoapte, de la apus, iar altii din tara Sinim.
13. Saltati, ceruri, de bucurie si tu, pamantule, bucura-te; muntilor, chiotiti de veselie, ca Domnul a mangaiat pe poporul Sau si de cei in necaz ai Lui S-a milostivit.
14. Sionul zicea: “Domnul m-a parasit si Stapanul meu m-a uitat!”
15. Oare femeia uita pe pruncul ei si de rodul pantecelui ei n-are ea mila? Chiar cand ea il va uita, Eu nu te voi uita pe tine.
16. Iata, te-am insemnat in palmele Mele; zidurile tale sunt totdeauna inaintea ochilor Mei!
17. Cei ce te vor ridica din ruini alearga catre tine si cei ce te-au pustiit fug departe de tine.
18. Ridica ochii tai de jur imprejur si vezi: toti se aduna, toti vin la tine. Viu sunt Eu, zice Domnul, tu te vei imbraca intru ei ca intr-un vesmant de podoaba Si te vei incinge cu ei ca o mireasa.
19. Caci locurile tale pustii, ruinele tale si tara ta pustiita vor fi prea stramte pentru locuitorii tai, iar pustiitorii tai vor fi departe.
20. Si vor mai grai la urechile tale feciorii tai de care tu erai lipsita: “tinutul este prea stramt pentru mine, fa-mi loc sa stau si eu!”
21. Atunci tu vei zice in inima ta: “Cine mi i-a nascut pe acestia? Pierdusem copiii mei si eram stearpa, dusa in robie si gonita; dar pe acestia cine i-a nascut? Iata ca ramasesem singura! Dar acestia de unde vin?”
22. Asa zice Domnul Dumnezeu: “Iata voi ridica mana Mea catre neamuri si catre popoare voi inalta steagul meu. Ele vor aduce pe feciorii tai pe brate si pe fiicele tale pe umeri le vor purta.
23. Regi te vor creste si printese te vor alapta. Cu fata la pamant se vor inchina inaintea ta si vor linge pulberea de pe picioarele tale. Atunci tu vei sti ca Eu sunt Domnul, Care nu rusineaza pe cei ce isi pun nadejdea in El!
24. Oare poate sa i se ia celui viteaz prada si celui puternic sa i se smulga din mana cei robiri?
25. Da! zice Domnul: “Chiar robii unui viteaz i se vor lua, prada unui razboinic ii va scapa; Eu Ma voi razboi cu potrivnicii tai si pe fiii tai Eu ii voi scapa!
26. Si pe asupritorii tai ii voi face sa-si manance carnea lor si sa se imbete de sangele lor ca de vin. Atunci toata faptura va sti ca Eu sunt Domnul, Mantuitorul tau si Rascumparatorul tau, viteazul lui Iacov!”

CAPITOLUL 50
Mesia biruitor.

1. Asa zice Domnul: Unde este cartea de despartire cu care am alungat pe mama voastra? Sau care este datornicul Meu, caruia Eu v-am vandut? Pentru ca numai pentru faradelegile voastre ati fost vanduti si pentru pacatele voastre am alungat pe mama voastra.
2. Pentru ce cand veneam nu gaseam pe nimeni si cand strigam nimeni nu raspundea? Oare mana Mea este prea scurta, ca sa rascumpere, sau nu am destula putere, ca sa izbavesc? Prin certarea Mea sec marea si raurile le prefac in pustiu; pestii din ele mor, ca nu mai este apa si se sfarsesc de sete.
3. Eu imbrac cerul cu zabranic si il acopar cu un vesmant de jale.
4. Domnul Dumnezeu Mi-a dat Mie limba de ucenic, ca sa stiu sa graiesc celor deznadajduiti. In fiecare dimineata El desteapta, trezeste urechea Mea, ca sa ascult ca un ucenic.
5. Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, dar Eu nu M-am impotrivit si nici nu M-am dat inapoi.
6. Spatele l-am dat spre batai si obrajii mei spre palmuiri, si fata Mea nu am ferit-o de rusinea scuiparilor.
7. Si Domnul Dumnezeu Mi-a venit in ajutor si n-am fost facut de ocara. De aceea am si intarit fata Mea ca o cremene, caci stiam ca nu voi fi facut de ocara.
8. Aparatorul Meu este aproape. Cine se judeca cu Mine? Sa ne masuram impreuna! Cine este potrivnicul Meu? Sa se apropie!
9. Iata, Domnul Dumnezeu Imi este intru ajutor; cine Ma va osandi? Iata, ca un vesmant vechi toti se vor prapadi si molia ii va manca!
10. Cine din voi se teme de Domnul sa asculte glasul Slugii Sale! Cel care umbla in intuneric si fara lumina sa nadajduiasca intru numele Domnului si sa se bizuie pe Dumnezeul lui!
11. Voi toti, care aprindeti focul si pregatiti sageti arzatoare, aruncati-va in focul sagetilor voastre pe care l-ati aprins! Din mana Mea vi se intampla una ca aceasta; pe patul durerii veti fi culcati!

CAPITOLUL 51
Fagaduintele pentru cei credinciosi.

1. Ascultati-Ma pe Mine, voi care umblati dupa dreptate, voi care cautati pe Domnul! Priviti la stanca din care ati fost taiati si catre cariera de piatra din care ati fost scosi.
2. Priviti pe Avraam, tatal vostru, si la Sarra cea care in dureri v-a nascut. Ca pe el singur l-am chemat, l-am binecuvantat si l-am inmultit.
3. Iar Domnul va mangaia Sionul, si daramaturilor lui le va da nadejde. El va preface pustiul lui in rai si pamantul lui neroditor in gradina Domnului; bucurie si veselie va fi acolo, multumiri si cantari de lauda!
4. Ia aminte la Mine, poporul Meu, si voi, neamuri, fiti cu urechea la Mine, ca de la Mine va veni invatatura si legea Mea va fi lumina popoarelor.
5. Dreptatea Mea este aproape, vine mantuirea Mea si bratul Meu va face dreptate popoarelor, intru Mine vor nadajdui tinuturile cele departate, ca de la bratul Meu asteapta scaparea.
6. Ridicati la ceruri ochii vostri si priviti jos pamantul; cerurile vor trece ca un fum si pamantul ca o haina se va invechi; locuitorii vor muri ca mustele, mantuirea Mea va dainui in veac si in veac si dreptatea Mea nu va avea sfarsit.
7. Ascultati-Ma pe Mine, voi, cunoscatori ai dreptatii, popor care esti cu legea Mea in inima! Nu te teme de ocara oamenilor si de batjocura lor sa nu te infricosezi. La fel ca pe un vesmant ii va manca molia si ca pe lana viermii ii vor mistui.
8. Dar dreptatea Mea va ramane in veac si mantuirea Mea din neam in neam.
9. Ridica-te, scoala-te, imbraca-te cu tarie, brat al Domnului! Inalta-te ca odinioara, ca in veacurile trecute! N-ai zdrobit Tu pe Rahab si n-ai spintecat Tu balaurul?
10. Nu esti Tu, oare, Cel ce ai secat marea si apele adancului celui fara fund, Cel ce adancimile marii le-ai prefacut in carare larga pentru cei rascumparati ai Tai?
11. Si astfel cei mantuiti ai Domnului se vor intoarce si vor veni in Sion, in cantari de biruinta si o bucurie vesnica va incununa capul lor. Bucuria si veselia vor veni peste ei, iar durerea, intristarea si suspinarea se vor departa de la ei.
12. Eu, Eu sunt Cel ce da nadejde! Cine esti tu, ca sa te temi de un muritor si de un om de rand care trece ca iarba?
13. Si sa dai uitarii pe Domnul, Ziditorul tau, Care a intins cerurile si a intemeiat pamantul? Sa te infricosezi mereu, in fiecare zi, de urgia asupritorului care umbla sa te piarda? Unde este oare urgia asupritorului?
14. Curand cel ferecat in catuse va fi dezlegat si nu va muri in temnita si de paine nu va duce lipsa.
15. Eu sunt Domnul Dumnezeul Care starnesc marea si face sa mugeasca valurile ei; Domnul Savaot este numele Lui.
16. Pune-voi cuvintele Mele in, gura ta si la umbra mainii Mele te voi acoperi, ca sa intind cerurile, sa intemeiez pamantul si sa zic Sionului: “Tu esti poporul Meu!”
17. Trezeste-te, trezeste-te, scoala-te, Ierusalime, tu care ai baut din mana Domnului paharul urgiei Lui; potirul ametelii l-ai baut si l-ai sorbit.
18. Nici unul din toti copiii pe care i-a nascut nu este care sa-l fi calauzit. Nimeni nu l-a tinut de mana din toti feciorii pe care i-a crescut!
19. Aceste doua nenorociri te-au lovit: Cine te va plange? Pustiirea si daramarea, foametea si sabia. Cine te va mangaia?
20. Feciorii tai zac fara vlaga in colturile ulitelor, ca o antilopa prinsa in cursa, beti de urgia Domnului, de certarea Dumnezeului tau.
21. Drept aceea, ia aminte, sarmana cetate, ametita, dar nu de vin!
22. Asa graieste Stapanul, Domnul Dumnezeul tau, Care Se lupta pentru poporul Sau: “Iata Eu iau din mana ta paharul ametelii, cupa maniei Mele, si tu nu o vei mai bea!
23. Si o voi pune in mana asupritorilor tai, in mana celor ce te-au supus, care iti ziceau: Pleaca-te la pamant ca sa trecem peste tine! Si tu faceai spatele tau ca un pamant si ca o cale pentru trecatori!”

CAPITOLUL 52
Fagaduinte de izbavire si de intemeierea Ierusalimului.

l. Trezeste-te, trezeste-te, imbraca-te cu puterea ta, Sioane, invesmanteaza-te in haine de sarbatoare, Ierusalime, cetate sfanta! Ca nu va mai intra in tine cel netaiat imprejur si cel necurat!
2. Scutura-te de pulbere, scoala-te, Ierusalime robit, dezleaga funiile de pe grumazul tau, robita fiica a Sionului?
3. Caci iata ce spune Domnul: “Fara pret ati fost vanduti si fara argint veti fi rascumparati”.
4. Ca asa zice Domnul Dumnezeu: “Poporul Meu a coborat odinioara in Egipt ca sa aiba salas, apoi Asiria l-a impilat fara cuvant.
5. Si acum ce sa fac Eu, zice Domnul, cand poporul Meu a fost luat pe nedrept? Stapanitorii lui striga in semn de biruinta, zice Domnul, iar numele Meu, mereu, cat tine ziua, este defaimat.
6. Drept aceea poporul va cunoaste numele Meu, el va intelege in ziua aceea ca Eu sunt Cel Care graieste: Iata-Ma!”
7. Cat de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea, a solului de veste buna, care da de stire mantuirea, care zice Sionului: Dumnezeul tau este imparat!
8. Toti strajerii tai ridica glas si laolalta striga de bucurie, ca ei vad cu ochii cand Domnul Se intoarce in Sion.
9. Izbucniti in chiote de veselie, daramaturi ale Ierusalimului, ca Domnul mangaie pe poporul Sau, rascumparat-a Ierusalimul.
10. Descoperit-a Domnul bratul Sau cel sfant in ochii tuturor popoarelor si toate marginile cele indepartate ale pamantului vor vedea mantuirea Dumnezeului nostru, zicand:
11. “Plecati, plecati, iesiti de acolo! Nu va atingeti de lucru spurcat! Iesiti, curatiti-va, voi cei care purtati vasele Domnului!
12. Dar nu veti iesi ingramadindu-va si nu veti pleca fugind, ca inaintea voastra merge Domnul si in urma voastra tot El, Dumnezeul lui Israel!”
13. Iata ca Sluga Mea va propasi, Se va sui, mare Se va face si Se va inalta pe culmile slavei!
14. Precum multi s-au spaimantat de El - asa de schimonosita li era infatisarea Lui, si chipul Lui atat de fara asemanare cu oamenii, -
15. Tot asa va fi pricina de uimire pentru multe popoare; inaintea Lui regii vor inchide gura, ca acum vad ceea ce nu li s-a spus, si inteleg ceea ce n-au auzit.

CAPITOLUL 53
Patimile, moartea si preaslavirea lui Mesia.

1. Cine va crede ceea ce noi am auzit si bratul Domnului cui se va descoperi?
2. Crescut-a inaintea Lui ca o odrasla, si ca o radacina in pamant uscat; nu avea nici chip, nici frumusete, ca sa ne uitam la El, si nici o infatisare, ca sa ne fie drag.
3. Dispretuit era si cel din urma dintre oameni; om al durerilor si cunoscator al suferintei, unul inaintea caruia sa-ti acoperi fata; dispretuit si nebagat in seama.
4. Dar El a luat asupra-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a impovarat. Si noi Il socoteam pedepsit, batut si chinuit de Dumnezeu,
5. Dar El fusese strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mantuirea noastra si prin ranile Lui noi toti ne-am vindecat.
6. Toti umblam rataciti ca niste oi, fiecare pe calea noastra, si Domnul a facut sa cada asupra Lui faradelegile noastre ale tuturor.
7. Chinuit a fost, dar S-a supus si nu si-a deschis gura Sa; ca un miel spre junghiere s-a adus si ca o oaie fara de glas inaintea celor ce o tund, asa nu Si-a deschis gura Sa.
8. Intru smerenia Lui judecata Lui s-a ridicat si neamul Lui cine il va spune? Ca s-a luat de pe pamant viata Lui! Pentru faradelegile poporului Meu a fost adus spre moarte.
9. Mormantul Lui a fost pus langa cei fara de lege si cu cei facatori de rele, dupa moartea Lui, cu toate ca nu savarsise nici o nedreptate si nici inselaciune nu fusese in gura Lui.
10. Dar a fost voia Domnului sa-L zdrobeasca prin suferinta. Si fiindca Si-a dat viata ca jertfa pentru pacat, va vedea pe urmasii Sai, isi va lungi viata si lucrul Domnului in mana Lui va propasi.
11. Scapat de chinurile sufletului Sau, va vedea rodul ostenelilor Sale si de multumire Se va satura. Prin suferintele Lui, Dreptul, Sluga Mea, va indrepta pe multi, si faradelegile lor le va lua asupra Sa.
12. Pentru aceasta Ii voi da partea Sa printre cei mari si cu cei puternici va imparti prada, ca rasplata ca Si-a dat sufletul Sau spre moarte si cu cei facatori de rele a fost numarat. Ca El a purtat faradelegile multora si pentru cei pacatosi Si-a dat viata.

CAPITOLUL 54
Slava noului Ierusalim.

1. Veseleste-te, cea stearpa, care nu nasteai, da glas si striga tu care nu te-ai zvarcolit in dureri de nastere, caci mai multi sunt fiii celei parasite, decat ai celei cu barbat, zice Domnul.
2. Largeste locul cortului tau si acoperamantul salasului tau intinde-l, nu cruta nimic! Lungeste funiile si intareste tarusii!
3. Caci tu te vei lati la dreapta si la stanga si semintia ta va cuceri neamurile si cetatile cele pustiite le va umple de oameni.
4. Nu te infricosa, caci nu vei ramane de ocara; nu te rusina, caci nu vei avea de ce sa te rusinezi; ca tu vei uita rusinea tineretii tale si de ocara vaduviei tale nu-ti vei mai aduce aminte.
5. Caci barbatul tau este Facatorul tau, si numele Lui: Domnul Savaot si Rascumparatorul tau este Sfantul lui Israel: “Dumnezeul a tot pamantul” se cheama!
6. Ca pe o femeie parasita si cu inima intristata te cheama Domnul; ca pe sotia din tinerete care a fost alungata; zice Dumnezeul tau.
7. O clipa te-am parasit, dar cu mari indurari te iau langa Mine.
8. Intr-o izbucnire de manie, pentru o clipa Mi-am intors fata de la tine, dar in indurarea Mea cea vesnica Ma voi milostivi de tine, zice Rascumparatorul tau, Domnul.
9. Si va fi ca in vremea lui Noe, cand M-am jurat ca apele potopului nu se vor mai raspandi pe pamant; tot asa Ma jur acum sa nu Ma mai manii impotriva ta si sa nu te mai cert.
10. Muntii pot sa se mute din loc si colinele sa se clatine, dar milostivirea Mea nu se va departa de la tine si legamantul Meu de pace nu se va zdruncina, zice Domnul, Care are mila de tine.
11. Sarmana, lovita de vijelie si fara mangaiere! Iata, zidurile tale le voi impodobi cu pietre scumpe si voi pune temelia ta pe safire.
12. Si-ii voi face crestele zidurilor de rubin si portile tale de cristal, iar imprejmuirea de pietre nestemate.
13. Toti copiii tai vor fi ucenici ai Domnului si se vor bucura de mare fericire.
14. Si vei fi intemeiata pe dreptate: departeaza silnicia, caci nu ai de ce sa te mai temi; leapada si groaza, caci nu se va mai apropia de tine.
15. Daca cineva va mai da navala, nu este pornita de la Mine, si cine se hartuieste cu tine va cadea in lupta impotriva ta!
16. Iata Eu am facut pe mesterul, care sufla in focul de carbuni si faureste arma cu mestesugul lui, dar Eu am lasat si pe cel ce trebuie s-o nimiceasca.
17. Orice arma faurita impotriva ta nu va izbuti si orice limba oare se ridica la judecata cu tine osandita va fi. Aceasta este mostenirea slugilor Domnului si dreptatea care vine de la Mine, zice Domnul.

CAPITOLUL 55
Sfatuire pentru primirea mantuirii.

1. Cei ce sunteti insetati, mergeti la apa, si cei care nu aveti argint, mergeti de cumparati si mancati, mergeti si cumparati fara de argint si fara pret vin si grasime.
2. Pentru ce cheltuiti argintul vostru pentru un lucru care nu hraneste si castigul muncii voastre pentru ceva care nu va satura? Ascultati-Ma pe Mine si veti manca cele bune si intru bunatati se va desfata sufletul vostru.
3. Luati aminte cu urechile voastre si mergeti pe caile Mele. Ascultati-Ma pe Mine si viu va fi sufletul vostru. Voi face cu voi legamant vesnic, dandu-va indurarile Mele cele fagaduite lui David.
4. Iata l-am facut marturie popoarelor, capetenie si stapanitor peste neamuri.
5. Iata, tu vei chema popoare pe care nu le stii si popoare care pe tine nu te-au cunoscut vor alerga la tine, pentru Domnul Dumnezeul tau si pentru Sfantul lui Israel, caci El te preamareste.
6. Cautati pe Domnul cat Il puteti gasi, strigati catre Dansul cat El este aproape de voi.
7. Cel rau sa lase calea lui si omul cel nelegiuit vicleniile lui si sa se intoarca spre Domnul, caci El Se va milostivi de dansul, si catre Dumnezeul nostru cel mult iertator.
8. Caci gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
9. Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt caile Mele de caile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre.
10. Precum se coboara ploaia si zapada din cer si nu se mai intoarce pana nu adapa pamantul si-l face de rasare si rodeste si da samanta semanatorului si paine spre mancare,
11. Asa va fi cuvantul Meu care iese din gura Mea; el nu se intoarce catre Mine fara sa dea rod, ci el face voia Mea si isi indeplineste rostul lui.
12. Si voi cu veselie veti iesi si in pace veti fi calauziti; muntii si colinele vor izbucni in strigate de veselie inaintea voastra si toti copacii campului vor bate din palme!
13. In locul spinilor va creste Chiparosul si in locul urzicii va creste mirtul. A Domnului fi-va slava, spre vesnica si nepieritoare pomenire.

CAPITOLUL 56
Toate popoarele vor fi chemate la mantuire.

l. Asa zice Domnul: “Paziti dreptatea si faceti lucruri drepte, ca in curand va veni mantuirea Mea si dreptatea Mea se va descoperi.
2. Fericit este omul care savarseste acestea si care tine la ele: Pazeste ziua de odihna ca sa nu fie pangarita si isi fereste mana lui ca sa nu faptuiasca nici un rau.
3. si sa nu zica cel de alt neam, care s-a alipit de Domnul: “Domnul ma va desparti de poporul Sau!” Si famenul sa nu zica: “Iata eu sunt un copac uscat!”
4. Pentru ca asa zice Domnul catre fameni: Celor care pazesc zilele Mele de odihna si aleg ceea ce Imi este placut Mie si staruie in legamantul Meu,
5. Le voi da in casa Mea si inauntrul zidurilor Mele un nume si un loc mai de pret decat fii si fiice; le voi da un nume vesnic si nepieritor.
6. Si pentru strainii alipiti de Domnul ca sa slujeasca si sa iubeasca numele Domnului si sa fie slujitorii Sai, toti cati pazesc ziua de odihna ca sa nu fie pangarita si staruie in legamantul Meu,
7. Pe acestia ii voi aduce in muntele cel sfant al Meu si ii voi bucura in locasul Meu de rugaciune. Arderile lor de tot si jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu; caci templul Meu, locas de rugaciune se va chema pentru toate popoarele!”
8. Acestea sunt zisele Domnului, Care aduna pe cei risipiti ai lui Israel: “La cei adunati voi mai aduna si altii!”
9. Fiare ale campului, veniti, mancati si voi, toate animalele padurii!
10. Strajerii Mei sunt orbi cu totii, ei nu inteleg nimic. Toti sunt caini muti care nu pot sa latre. Ei viseaza, stau tolaniti si le place sa doarma.
11. Acestia sunt caini hrapareti care nu se mai satura; sunt pastorii care nu pricep nimic. Toti umbla in caile lor si se silesc pentru castigul lor.
12. “Veniti, zic ei, voi aduce vin, bea-vom bauturi imbatatoare! Si maine va fi, ca astazi, mare zi de veselie”.

CAPITOLUL 57
Mustrarea necredintei lui Israel.

l. Dreptul piere si nimeni nu ia aminte; se duc oamenii cinstiti st nimanui nu-i pasa ca din pricina rautatii a pierit cel drept.
2. El intra in pace in groapa. Cel care umbla pe calea cea dreapta se odihneste in salasurile sale.
3. Dar voi, feciori de vrajitoare, neam de stricati si desfranati, apropiati-va.
4. De cine va bateti joc? La cine va strambati si scoateti limba? Nu sunteti voi copii pacatosi, neam de mincinosi?
5. Ardeti de pofta pe langa idolii de sub orice copac verde si jertfiti pe fii in albia raurilor si in pesteri.
6. Pietrele cele lucioase ale raurilor sunt partea ta! Iata, iata sortul tau! Lor le aduci jertfa cu turnare si prinoase! Pot Eu sa fiu multumit de aceasta?
7. Pe un munte inalt si ridicat iti asezi patul tau si acolo te urci ca sa aduci jertfa ta!
8. Dupa usa, in dosul usorilor, ai pus amintirea ta; si departe de Mine tu desfaci patul tau, te urci si il mai largesti, faci legamant cu ei, iti place sa te culci cu ei…
9. Tu alergi dupa Melec cu untdelemn si cu miresme multe; tu trimiti solii tai departe, si te cobori pana la locuinta mortilor.
10. Calatoria ta cea lunga te oboseste, dar nu zici: “Nu-mi mai trebuie!” Tu gasesti insa puteri noi, pentru aceasta tu nu te dai batut!
11. De cine iti era frica? De cine te temeai ca sa Ma manii pe Mine, sa nu-ti mai aduci aminte si nici sa nu-ti mai pese? Fiindca n-am deschis gura si am inchis ochii, tu nu te-ai temut de Mine!
12. Eu iti voi face stiuta dreptatea ta, caci lucrurile tale nu slujesc la nimic.
13. Cand tu vei striga, sa te izbaveasca idolii tai! Pe toti ii va duce vantul Si o suflare ii va face nevazuti! Dar cel care isi pune nadejdea in Mine va mosteni pamantul si va stapani in muntele cel sfant.
14. Si li se va zice: Gatiti, gatiti, faceti drum, dati la o parte orice piedica din calea poporului Meu.
15. Ca asa zice Domnul, a Carui locuinta este vesnica si al Carui nume este sfant: Salasluiesc intr-un loc inalt si sfant si sunt cu cei smeriti si infranti, ca sa inviorez pe cei cu duhul umilit si sa imbarbatez pe cei cu inima franta.
16. Caci nu vreau sa cert totdeauna si sa starui in manie, caci inaintea Mea ar cadea in nesimtire duhul si sufletele pe care le-am creat.
17. Pentru faradelegea sa, M-am intaratat o clipa si, stand ascuns, l-am lovit intru mania Mea. Si el, razvratit, mergea pe calea inimii sale!
18. Am vazut caile sale si il voi vindeca, il voi povatui, il voi odihni si il voi mangaia.
19. Si cei care il jeleau vor izbucni in cantari de multumire. Pace, pace celor de aproape si celor de departe, zice Domnul, si Eu il voi tamadui.
20. Cei fara de lege sunt ca marea cea inviforata, care nu se poate astampara si valurile ei scormonesc tina si namol.
21. Cei fara de lege n-au pace, zice Domnul.

CAPITOLUL 58
Postul cel adevarat.

l. Striga din toate puterile si nu te opri, da drumul glasului sa sune ca o trambita, vesteste poporului Meu pacatele sale si casei lui Iacov faradelegile sale.
2. In fiecare zi Ma cauta, pentru ca ei voiesc sa stie caile Mele ca un popor care faptuieste dreptatea si de la legea Dumnezeului sau nu se abate. Ei Ma intreaba despre legile dreptatii si doresc sa se apropie de Dumnezeu.
3. Pentru ce sa postim, daca Tu nu vezi? La ce sa ne smerim sufletul nostru, daca Tu nu iei aminte? Da, in zi de post, voi va vedeti de treburile voastre si asupriti pe toti lucratorii vostri.
4. Voi postiti ca sa va certati si sa va sfaditi si sa bateti furiosi cu pumnul; nu postiti cum se cuvine zilei aceleia, ca glasul vostru sa se auda sus.
5. Este oare acesta un post care Imi place, o zi in care omul isi smereste sufletul sau? Sa-si plece capul ca o trestie, sa se culce pe sac si in cenusa, oare acesta se cheama post, zi placuta Domnului?
6. Nu stiti voi postul care Imi place? - zice Domnul. Rupeti lanturile nedreptatii, dezlegati legaturile jugului, dati drumul celor asupriti si sfaramati jugul lor.
7. Imparte painea ta cu cel flamand, adaposteste in casa pe cel sarman, pe cel gol imbraca-l si nu te ascunde de cel de un neam cu tine.
8. Atunci lumina ta va rasari ca zorile si tamaduirea ta se va grabi. Dreptatea ta va merge inaintea ta, iar in urma ta slava lui Dumnezeu.
9. Atunci vei striga si Domnul te va auzi; la strigatul tau El va zice: Iata-ma! Daca tu indepartezi din mijlocul tau asuprirea, amenintarea cu mana si cuvantul de cartire,
10. Daca dai painea ta celui flamand si tu saturi sufletul amarat, lumina ta va rasari in intuneric si bezna ta va fi ca miezul zilei.
11. Domnul te va calauzi necontenit si in pustiu va satura sufletul tau. El va da tarie oaselor tale si vei fi ca o gradina adapata, ca un izvor de apa vie, care nu seaca niciodata.
12. Pe vechile tale ruine se vor inalta cladiri noi, vei ridica din nou temeliile strabune si vei fi numit dregator de sparturi si innoitor de drumuri, ca tara sa poata fi locuita.
13. Daca iti vei opri piciorul tau in ziua de odihna si nu-ti vei mai vedea de treburile tale in ziua Mea cea sfanta, ci vei socoti ziua de odihna ca desfatare si vrednica de cinste, ca sfintita de Domnul, si vei cinsti-o, fara sa mai umbli, fara sa te mai indeletnicesti cu treburile tale si fara sa mai vorbesti desertaciuni,
14. Atunci vei afla desfatarea ta in Domnul. Eu te voi purta in car de biruinta pe culmile cele mai inalte ale tarii si te voi bucura de mostenirea tatalui tau Iacov, caci gura Domnului a grait acestea.

CAPITOLUL 59
Nelegiuirile lui Israel. Fagaduinta Mantuitorului.

l. Iata, mana Domnului nu este prea scurta ca sa nu poata sa izbaveasca, si urechea Lui prea tare ca sa nu auda.
2. Ci nelegiuirile voastre au pus despartire intre voi si Dumnezeul vostru si pacatele voastre L-au facut sa-Si ascunda fata ca sa nu va auda.
3. Pentru ca mainile voastre sunt intinate cu sange si degetele voastre cu nelegiuiri; buzele voastre graiesc cuvinte mincinoase si limba voastra, strambatate.
4. Nimeni nu cheama in sprijinul sau dreptatea si cu cinste nici un judecator nu hotaraste; ci toti isi pun nadejdea in lucruri desarte si in vorbe fara rost: zamislesc silnicia si nasc pacatul.
5. Clocesc oua de sarpe si urzesc panza de paianjen: cine mananca din ouale lor moare, iar din cele sparte ies naparci.
6. Din panza lor vesminte nu se pot face si cu lucrul facut de mana lor nu se acopera, caci lucrul lor este lucru rau; in mainile lor sunt numai fapte silnice.
7. Picioarele lor alearga spre rau, grabnice sa verse sange nevinovat; cugetele lor sunt cugete viclene; in calea lor salasluiesc pustiirea si prapadul.
8. Nu cunosc drumul pacii si pe urmele lor nu este nici o dreptate; cararile lor sunt intortocheate si cine porneste pe ele nu stie de pace.
9. Pentru aceasta, judecata este departe de noi si dreptatea nu ne ajunge. Noi asteptam lumina, dar iata intunericul; asteptam revarsatul zorilor, dar umblam in bezna.
10. Umblam bajbaind, ca orbii pe langa zid; ca si cei fara ochi bajbaim mereu, ne poticnim in miezul zilei ca si pe inserate; intre oamenii in putere suntem ca niste morti.
11. Mormaim toti ca ursii, ne vaitam ca porumbita, asteptam judecata, dar ea nu vine; mantuirea, dar ea este departe de noi.
12. Ca pacatele noastre s-au inmultit inaintea Ta si nelegiuirile sunt marturie impotriva noastra; faradelegile noastre sunt de fata si faptele noastre nelegiuite le stim:
13. Necredinta si tagada Domnului, caderea de la credinta in Dumnezeu, grairea minciunii si razvratirea, nascocirea si cugetarea la lucruri viclene.
14. Si lasata la o parte este judecata, iar dreptatea sta departe; adevarul se poticneste in piete si fapta cinstita nu mai are loc.
15. Adevarul nu mai este si cel ce se da la o parte din calea rautatii este sfaramat. Si Dumnezeul nostru a vazut si S-a maniat ca nu mai este dreptate.
16. Si a vazut ca nu este nici un om si S-a mirat ca nimeni nu mijloceste. Atunci bratul Lui I-a venit in ajutor, si dreptatea Sa a fost sprijinul Sau.
17. S-a imbracat cu dreptatea ca si cu o platosa si a pus pe capul Sau coiful izbavirii; S-a imbracat cu razbunarea ca si cu o haina si S-a infasurat in ravna Sa ca si intr-o mantie.
18. Dupa fapta si rasplata: urgie impotriva vrajmasilor si rasplata dupa fapta impotrivitorilor Lui; tinuturilor celor de departe, rasplata cuvenita.
19. Cei de la apus se vor teme de numele Domnului si cei de la rasarit, de slava Lui; ca va veni ca un suvoi ingust pe care Duhul Domnului il mana.
20. “Pentru Sion El va veni ca un Mantuitor, pentru cei din Iacov care se vor cai de pacatele lor”, zice Domnul.
21. Iata, acesta este legamantul Meu cu ei, zice Domnul: “Duhul Meu, Care odihneste peste tine, si cuvintele Mele pe care le-am pus in gura ta, sa nu se departeze din gura ta, nici din gura urmasilor tai si nici din gura urmasilor urmasilor tai, zice Domnul, de acum si pana in veac!”

CAPITOLUL 60
Slava poporului lui Dumnezeu

1. Lumineaza-te, lumineaza-te, Ierusalime, ca vine lumina ta, si slava Domnului peste tine a rasarit!
2. Caci iata intunericul acopera pamantul, si bezna, popoarele; iar peste tine rasare Domnul, si slava Lui straluceste peste tine.
3. Si vor umbla regi intru lumina ta si neamuri intru stralucirea ta.
4. Ridica imprejur ochii tai si vezi, ca toti se aduna si se indreapta catre tine. Fiii tai vin de departe si fiicele tale sunt aduse pe umeri.
5. Atunci vei vedea, vei straluci si va bate tare inima ta si se va largi, caci catre tine se va indrepta bogatia marii si avutiile popoarelor catre tine vor curge.
6. Caravane de camile te vor acoperi, si dromadere din Madian si Efa. Toate sosesc din Seba, incarcate cu aur si cu tamaie, cantand laudele Domnului.
7. Toate turmele Chedarului la tine se vor aduna, berbecii din Nebaiot te vor sluji pe tine si ca o jertfa bineplacuta se vor urca pe jertfelnicul Meu, si templul rugaciunii Mele se va slavi.
8. Cine zboara ca norii si ca porumbita spre salasul ei?
9. Caci pentru Mine se aduna corabiile, in frunte cu cele din Tarsis, ca sa aduca de departe pe feciorii tai; aurul si argintul lor pentru numele Dumnezeului tau si pentru Sfantul lui Israel, Care te preamareste.
10. Feciorii de neam strain zidi-vor zidurile tale si regii lor in slujba ta vor fi, ca intru mania Mea te-am lovit si in indurarea Mea M-am milostivit de tine.
11. Portile tale mereu vor fi in laturi, zi si noapte vor ramane deschise, ca sa se care la tine bogatiile neamurilor, iar regii lor in fruntea lor vor fi.
12. Caci neamul si regatul care nu vor sluji tie vor pieri si neamurile acelea vor fi nimicite.
13. Marirea Libanului, chiparosul, ulmul si merisorul la tine vor veni, cu totii laolalta, ca sa impodobeasca locasul cel sfant al Meu, si Eu voi slavi locul unde se odihnesc picioarele Mele.
14. Si feciorii asupritorilor tai smeriti la tine vor veni si se vor inchina la picioarele tale toti cei ce te-au urat si pe tine te vor numi: cetatea Domnului, Sionul Sfantului lui Israel.
15. Din parasita si defaimata ce erai pe veci, voi face din tine mandria veacurilor, bucurie din neam in neam.
16. Tu vei suge laptele neamurilor si vei manca bunatatile regilor. Si vei sti ca Eu, Domnul, sunt Mantuitorul tau, ca Cel puternic al lui Iacov este Rascumparatorul tau.
17. In loc de arama iti voi aduce aur, in loc de fier, argint, in loc de lemn, arama si in loc de pietre, fier. Si voi pune judecator al tau pacea si stapanitor peste tine dreptatea.
18. Si nu se va mai auzi de silnicie in tara ta, de pustiire si de ruina in hotarele tale. Zidurile tale le vei numi mantuire si portile tale lauda.
19. Nu vei mai avea soarele ca lumina in timpul zilei si stralucirea lunii nu te va mai lumina; ci Domnul va fi pentru tine o lumina vesnica si Dumnezeul tau va fi slava ta.
20. Soarele tau nu va mai asfinti si luna nu va mai descreste; ca Domnul va fi pentru tine lumina vesnica si zilele intristarii tale se vor sfarsi.
21. In poporul tau vor fi numai drepti si vor stapani tara pentru totdeauna; vlastar pe care l-am sadit Eu, lucrul mainilor Mele facut spre slava Mea.
22. Cel mai mic va fi cat o mie, cel mai neinsemnat va fi cat un neam puternic: Eu, Domnul, am hotarat acestea si la vreme voi fi implinitorul lor.

CAPITOLUL 61
Vestirea mantuirii prin Mesia

1. Duhul Domnului este peste Mine, ca Domnul M-a uns sa binevestesc saracilor, M-a trimis sa vindec pe cei cu inima zdrobita, sa propovaduiesc celor robiti slobozire si celor prinsi in razboi libertate;
2. Sa dau de stire un an de milostivire al Domnului si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru;
3. Sa mangai pe cei intristati; celor ce jelesc Sionul, sa le pun pe cap cununa in loc de cenusa, untdelemn de bucurie in loc de vesminte de doliu, slava in loc de deznadejde. Ei vor fi numiti: stejari ai dreptatii, sad al Domnului spre slavirea Lui.
4. Ei vor zidi pe vechile ruine, vor ridica daramaturile de altadata, vor reface cetatile distruse, pustiite din neam in neam.
5. Oameni de neam strain vor veni si va vor paste turmele, feciori din alt neam vor fi plugarii si vierii vostri.
6. Si voi, voi veti fi numiti preoti ai Domnului, slujitori ai Dumnezeului nostru. Bunatatile popoarelor, voi le veti manca si cu averile lor voi va veti mandri.
7. Fiindca ocara lor era indoita, batjocura si scuipari erau partea lor, pentru aceasta indoit in pamantul lor vor mosteni si de slava cea de-a pururi ei se vor bucura!
8. Ca Eu sunt Domnul, Care iubesc dreptatea ti urasc rapirile nedrepte. Eu le voi da cu credinciosie plata lor si legamant vesnic cu ei voi incheia.
9. Cu nume mare va fi neamul lor intre neamuri si urmasii lor printre popoare. Toti cei ce ii vor vedea vor da marturie ca ei sunt un neam binecuvantat de Domnul.
10. Bucura-Ma-voi intru Domnul, salta-va de veselie sufletul Meu intru Dumnezeul Meu, ca M-a imbracat cu haina mantuirii, cu vesmantul veseliei M-a acoperit. Ca unui mire Mi-a pus Mie cununa si ca pe o mireasa M-a impodobit cu podoaba.
11. Ca pamantul care rasare ierburi, si ca o gradina in care samanta incolteste, asa Domnul Dumnezeu va face dreptatea sa rasara, si inaintea tuturor neamurilor preaslavirea Sa.

CAPITOLUL 62
Venirea mantuirii.

1. Pentru Sion nu voi tacea si pentru Ierusalim nu voi avea odihna pana ce dreptatea lui nu va iesi ca lumina si mantuirea lui nu va arde ca o flacara.
2. Atunci neamurile vor vedea dreptatea ta si toti regii slava ta si te vor chema pe tine cu nume nou, pe care il va rosti gura Domnului.
3. Si tu vei fi ca o cununa de marire in mana Domnului si ca o diadema regala in mana Dumnezeului tau.
4. Si nu ti se va mai zice tie: “Alungata”, si tarii tale: “Pustiita”, ci tu te vei chema: “Intru tine am binevoit” si tara ta: “Cea cu barbat”, ca Domnul a binevoit intru tine si pamantul tau va avea un sot.
5. Si in ce chip se insoreste flacaul cu fecioara, Cel ce te-a zidit Se va insoti cu tine, si in ce chip mirele se veseleste de mireasa, asa Se va veseli de tine Dumnezeul tau!
6. Pe zidurile tale, Ierusalime, Eu pun strajeri, care nici zi, nici noapte nu vor tacea! Voi, care aduceti aminte Domnului de fagaduintele Lui, sa n-aveti odihna!
7. Si sa nu-I dati ragaz pana ce nu va aseza din nou Ierusalimul, ca sa faca din el lauda pamantului.
8. Juratu-S-a Domnul pe dreapta Lui si pe bratul Lui cel tare: “Nu voi mai da de aici inainte graul tau spre hrana vrajmasilor tai, si cei de neam strain, nu vor bea mustul tau, rodul muncii tale.
9. Ci numai cei ce il vor fi adunat il vor manca si vor lauda pe Domnul, si cei care vor fi facut culesul vor bea vinul in curtile templului Meu cel sfant!”
10. Intrati, intrati pe porti! Gatiti cale poporului, gatiti, gatiti-i drum, curatiti-l de pietre, inaltati un steag peste neamuri!
11. Iata, Domnul vesteste acestea pana la marginile pamantului: “Ziceti fiicei Sionului: Mantuitorul tau vine! El vine cu plata, si rasplatirile merg inaintea Lui!”
12. Si ei se vor chema: “Popor sfant, rascumparati ai Domnului si tie si se va zice: “Cea cautata”, “Cetatea neparasita!”

CAPITOLUL 63
Ziua izbanzii.

1. Cine este Cel ce vine impurpurat, cu vesmintele Sale mai rosii decat ale celui ce culege la vie, cu podoaba in imbracamintea Lui si mandru de belsugul puterii Lui? “Eu sunt Acela al Carui cuvant este dreptatea si puternic este sa rascumpere!”
2. Pentru ce ai imbracamintea rosie si vesmantul Tau este rosu ca al celui care calca in teasc?
3. “Singur am calcat in teasc si dintre popoare nimeni nu era cu Mine; si i-am calcat in mania Mea, i-am strivit in urgia Mea, incat sangele lor a rasnit pe vesmantul Meu, si Mi-am patat toate hainele Mele.
4. Caci o zi de razbunare era sortita in inima Mea si anul rascumpararii sosise.
5. Priveam in jur: nici un ajutor! Ma cuprindea mirarea: nici un sprijin! Atunci bratul Meu M-a ajutat si urgia Mea sprijin Mi-a fost.
6. In mania Mea am calcat in picioare popoare si le-am zdrobit in urgia Mea Si Sangele lor l-am imprastiat pe pamant”.
7. Voi pomeni indurarile Domnului, faptele Lui minunate, dupa tot ce a facut Domnul pentru noi si pentru marea bunatate pe care El ne-a marturisit-o in milostivirea Sa si dupa multimea milelor Sale.
8. Si a zis: “Cu adevarat ei sunt poporul Meu, fii care nu vor fi necredinciosi!”
9. Si El le-a fost izbavitor in toate stramtorarile lor. Si n-a fost un trimis si nici un inger, ci fata Lui i-a mantuit. Intru iubirea Lui si intru indurarea Lui El i-a rascumparat, i-a ridicat si i-a purtat in toata vremea de demult.
10. Dar ei s-au razvratit si au amarat Duhul Lui cel sfant, din tare pricina El S-a facut impotrivitorul lor si s-a razboit impotriva lor.
11. Atunci ei si-au adus aminte de vremurile trecute, de sluga Sa Moise: Unde este Cel ce a scos din mare pe pastorul si turma Sa? Unde este Cel ce a pus in mijlocul ei Duhul Sau cel sfant?
12. Cel Care a calauzit dreapta lui Moise cu bratul Sau slavit? Cel Care a despicat apele inaintea lor ca sa-Si faca un nume vesnic?
13. Care i-a calauzit prin adancurile marii, ca pe un cal in pustiu si ei nu s-au poticnit?
14. Ca dobitoacele care coboara la ses, asa Duhul Domnului ii aducea la odihna. Astfel ai povatuit Tu pe poporul Tau, ca sa-ti faci un nume slavit.
15. Priveste din ceruri si vezi, din locasul Tau cel sfant si stralucit: Unde este ravna si puterea Ta nesfarsita, zbuciumul launtrului Tau si milostivirile Tale?
16. Pentru mine, acestea au incetat! Dar Tu esti Parintele nostru! Avraam nu stie nimic, Israel nu ne cunoaste. Tu, Doamne, esti Tatal nostru, Mantuitorul rostru: acesta este numele Tau de totdeauna.
17. Pentru ce, Doamne, ne-ai lasat sa ratacim departe de caile Tale si ne-ai invartosat inimile noastre ca sa nu ne temem de Tine? Intoarce-Te pentru robii Tai, pentru semintiile mostenirii Tale.
18. Pentru ce au pasit cei nelegiuiti in templul Tau si vrajmasii nostri au calcat in picioare altarul Tau?
19. Am ajuns ca unii peste care Tu de multa vreme nu mai stapanesti si care nu mai sunt chemati cu numele Tau. Daca ai rupe cerurile si Te-ai pogori, muntii s-ar cutremura!

CAPITOLUL 64
Rugaciunea poporului.

l. Ca un foc care arde vreascurile, ca o valvataie care fierbe apa in clocot, fa pe vrajmasii Tai sa cunoasca numele Tau si sa tremure inaintea Ta neamurile, vazandu-Te
2. Facand minuni neasteptate,
3. Despre care niciodata nu s-a auzit graind. Nici urechea n-a auzit, nici ochiul n-a vazut un dumnezeu, afara de Tine, care ar savarsi unele ca acestea pentru cei ce nadajduiesc in el.
4. Tu Te duci intru intampinarea celor ce savarsesc faptele dreptatii si isi aduc aminte de caile Tale. Iata, Tu Te-ai pornit cu manie si noi eram vinovati prin necredinta si faradelegea, noastra!
5. Toti am ajuns ca necuratii si toate faptele dreptatii noastre ca un vesmant intinat. Noi toti am cazut ca frunzele uscate si faradelegile noastre ne luau ca vantul.
6. Nimeni nu chema numele Tau si nici unul nu se destepta ca sa se intareasca intru Tine. Caci Tu ai ascuns fata Ta de la noi si ne-ai lasat in voia faradelegilor noastre.
7. Si acum, Doamne, Tu esti Tatal nostru, noi suntem lutul si Tu olarul, toti lucrul mainilor Tale suntem!
8. O, Doamne! Nu Te mania pe noi foarte si nu-ti aduce aminte la nesfarsit de faradelegea noastra! Priveste, caci noi toti suntem poporul Tau!
9. Cetatile Tale sfinte au ajuns pustii, Sionul este ca un desert, Ierusalimul ca un loc pustiit!
10. Templul nostru sfant si marit in care Te-au preaslavit parintii nostri a ajuns prada focului Si toate cele scumpe noua, daramaturi!
11. Poti Tu oare sa Te stapanesti, sa taci, Doamne, si sa ne intristezi atat de mult?

CAPITOLUL 65
Rasplatirile Domnului.

1. Cautat am fost de cei ce nu intrebau de Mine, gasit am fost de cei ce nu Ma cautau. Si am zis: “Iata-Ma, iata-Ma aici, la un neam care nu chema numele Meu!
2. Tins-am mainile Mele in toata vremea catre un popor razvratit, care mergea pe cai silnice, dupa cugetele sale,
3. Oameni care intaratau fara incetare fata Mea jertfind in gradini si pe lespezile acoperisului ardeau miresme;
4. Stateau in morminte si mancau in crapaturi de stanca, mancau carne de porc, ale caror vase erau pline de mancaruri spurcate
5. Si care ziceau: “Da-te inapoi, nu te apropia de mine, caci eu sunt sfant fata de tine!” - Acestia sunt ca un fum care se urca in narile Mele, o vapaie care arde fara sfarsit.
6. Iata este scris inaintea Mea: “Nu voi tacea pana ce nu voi rasplati
7. Faradelegile voastre si faradelegile parintilor vostri laolalta, - zice Domnul - ale celor care au adus jertfa de tamaie pe munti si pe dealuri si au ras de Mine. Eu ii voi rasplati dupa faptele lor si cu masura plina.
8. Asa zice Domnul: “Ca atunci cand gasesti must intr-un strugure si zici: “Nu-l rupe, ca in acesta se afla o binecuvantare”, tot astfel voi face si cu slujitorii Mei; Ma voi feri sa stric tot!
9. Si voi face sa rasara din Iacov o odrasla si din Iuda un mostenitor peste muntii Mei; si cei alesi ai Mei li vor stapani si slujitorii Mei vor locui acolo.
10. Si Saronul va ajunge pasune pentru turme si Acorul, imas pentru vite, pentru poporul Meu care M-a cautat pe Mine.
11. Si voi, cei ce ati parasit pe Domnul, care ati uitat de muntele Meu cel sfant, care intindeti masa pentru dumnezeul Gad si umpleti o cupa pentru Meni;
12. Pe toti va voi da in ascutisul sabiei si junghierii va veti pleca, pentru ca am strigat catre voi si nu Mi-ati raspuns, am grait si nu M-ati auzit, ci ati facut cele rele in ochii Mei si ceea ce nu am binevoit ati ales”.
13. Pentru aceasta, asa zice Domnul Dumnezeu: “Iata, slugile Mele vor manca si voua va va fi foame, vor bea si voi veti fi insetati, se vor bucura, iar voi veti fi infruntati!
14. Iata slugile Mele vor salta de veselie, iar voi veti striga de intristata ce va va fi inima, si de frant ce va va fi sufletul veti urla!”
15. Si veti lasa numele vostru alesilor Mei spre blestem: “Domnul Dumnezeu sa te ucida!… Dar slujitorii Mei vor fi numiti cu alt nume.
16. Cine se va binecuvanta pe pamant se va binecuvanta de Dumnezeul adevarului, si cel ce se va jura pe pamant se va jura pe Dumnezeul adevarului; ca nenorocirile din vremurile de demult au fost uitate si ei stau departe de ochii Mei.
17. Pentru ca Eu voi face ceruri noi si pamant nou. Nimeni nu-si va mai aduce aminte de vremurile trecute si nimanui nu-i vor mai veni in minte,
18. Ci se vor bucura si se vor veseli de ceea ce Eu voi fi facut, caci iata intemeiez Ierusalimul pentru bucurie si poporul lui pentru desfatare.
19. Si Ma voi bucura de Ierusalim si Ma voi veseli de poporul Meu si nu se va mai auzi in acesta nici plans, nici tipat.
20. Sa nu mai fie acolo copii care mor in floarea varstei si nici batrani care nu ajung la capatul vietii lor! Asa ca cine va muri la o suta de ani va fi tanar si cine nu o va ajunge va fi blestemat.
21. Si ei vor zidi case si vor locui si vor sadi vii si din rodul lor vor manca.
22. Dar nu vor cladi ca altul sa locuiasca, nici nu vor sadi ca altul sa manance. Intr-adevar varsta poporului Meu va fi ca varsta copacilor, si cei alesi ai Mei se vor bucura de osteneala mainilor lor.
23. Nu se vor trudi in zadar si nu vor naste feciori pentru moarte fara de vreme, ca ei vor fi un neam binecuvantat de Domnul si impreuna cu ei si odraslele lor.
24. Si inainte de a Ma chema pe Mine, Eu le voi raspunde, si graind ei inca, Eu ii voi fi ascultat.
25. Lupul va paste la un loc cu mielul, leul va manca paie ca boul si sarpele cu tarana se va hrani. Nimic rau si vatamator nu va fi in muntele Meu cel sfant”, zice Domnul.

CAPITOLUL 66
Lepadarea jertfelor. Judecata si Imparatia Domnului.

1. Asa zice Domnul: “Cerul este scaunul Meu si pamantul asternut picioarelor Mele! Ce fel de casa Imi veti zidi voi si ce loc de odihna pentru Mine?”
2. “Toate acestea mana Mea le-a facut si sunt ale Mele, zice Domnul. Spre unii ca acestia Imi indrept privirea Mea: spre cei smeriti, cu duhul umilit si care tremura la cuvantul Meu!
3. Cel ce junghie un bou si in acelasi timp omoara un om, cel ce jertfeste o oaie si in acelasi timp rupe gatul unui caine, cel ce aduce prinos si in acelasi timp aduce sange de porc, cel ce aduce jertfa de tamaie si in acelasi timp se inchina la idoli, - toti acestia si-au ales cai nelegiuite si in uraciunile lor traieste sufletul lor.
4. Pentru aceasta si Eu voi alege pentru ei soarta cea rea si cele ce ii infricoseaza le voi aduce peste ei; ca am strigat si nu Mi-au raspuns, am grait si nu M-au auzit, au facut faradelegi inaintea ochilor Mei si ceea ce Eu nu binevoiesc intru Mine, au ales.
5. Luati aminte la cuvantul Domnului, voi care tremurati de El! Iata ce graiesc fratii vostri care va urasc si va prigonesc pentru numele Meu: “Sa-Si arate Domnul slava Sa si noi sa o vedem din bucuria voastra!” Dar ei se vor face de ocara.
6. Un glas! Un vuiet din cetate! Un glas din templu! Este glasul Domnului! El rasplateste vrajmasilor Sai dupa faptele lor.
7. Inainte de a se zvarcoli in dureri de nastere, ea a nascut; inainte de a simti chinul, ea a nascut un fiu.
8. Cine a auzit sau cine a vazut unele ca acestea? Oare o tara se naste intr-o singura zi si un popor dintr-odata? Abia au apucat-o durerile nasterii si fiica Sionului a si nascut fii!
9. Oare, Eu voi deschide pantecele fara sa-l lat sa nasca? Zice Domnul. Sau Eu, Cel ce fac sa nasca, il voi inchide?
10. Bucura-te, Ierusalime, si voi, cei care il iubiti, saltati de veselie. Fiii in culmea veseliei, voi cei care il plangeati!
11. Astfel ca voi sa fiii alaptati si sa va saturati la pieptul mangaierilor sale, sa sorbiti si sa va desfatati la sanul slavei sale!
12. Acestea zice Domnul: “Varsa-voi pacea peste el ca un rau si slava popoarelor ca un suvoi iesit din albia lui. Pruncii lui vor fi purtati in brate si dezmierdati pe genunchi.
13. Dupa cum mama isi mangaie pe fiul ei si Eu va voi mangaia pe voi, si voi veti fi mangaiati in Ierusalim.
14. Cand veti vedea, inima voastra va tresari de bucurie si oasele voastre vor odrasli ca iarba. Si mana Domnului se va arata slujitorilor Sai, iar urgia, peste vrajmasii Sai.
15. Caci Domnul vine in vapaie si carele Lui sunt ca o vijelie, ca sa dezlantuie cu fierbinteala mania Lui si certarea Lui cu vapai de foc.
16. Domnul va judeca cu foc si cu sabie pe tot omul si multi vor fi cei ce vor cadea de bataia Domnului!
17. Faptele si gandurile celor ce se sfintesc si se curatesc pentru inchinaciunile din gradini, intr-un loc ascuns, in mijlocul unei adunari de ucenici, ale celor care mananca din carnea de porc, mancaruri scarnave si soareci, vor fi zadarnicite, zice Domnul.
18. Dar Eu vin ca sa strang la un loc popoarele si toate limbile. Ele vor veni si vor vedea slava Mea,
19. Si le voi da un semn. Si pe cei scapati cu viata ii voi trimite catre popoarele din Tarsis, Put, Lud, Mesec, Ros, Tubal, Iavan, catre tinuturile cele mai departate care n-au auzit despre Mine si nu au vazut slava Mea. Si la aceste neamuri vor vesti slava Mea.
20. Si din toate neamurile vor aduce pe fratii vostri prinos Domnului: pe cai, in carute, pe paturi, pe catari si pe camile, pana la muntele cel sfant al Meu, la Ierusalim, zice Domnul, precum fiii lui Israel aduc prinoase in vase curate pentru templul Domnului.
21. Si din ei voi lua preoti si leviti, zice Domnul.
22. Intr-adevar, precum cerul cel nou si pamantul cel nou pe care le voi face, zice Domnul, vor ramanea inaintea Mea, asa va dainui totdeauna semintia voastra si numele vostru.
23. Si din luna noua in luna noua si din zi de odihna in zi de odihna vor veni toti si se vor inchina inaintea Mea, zice Domnul.
24. Si cand vor iesi, vor vedea trupurile moarte ale celor care s-au razvratit impotriva Mea, ca viermele lor nu va muri si focul lor nu se va stinge. Si ei vor fi o sperietoare pentru toti.

Categoria: Vechiul testament

Cautare:

Isaia

Vizualizari: 2310

Id: 2871

Imagine:

Share: