Iubirea lui Dumnezeu pentru noi

Nu şi-a întors faţa Sa de la noi, când, înstrăinaţi, rătăceam în felurite păcate, ci tocmai când moartea era gata să ne înghită, El ne-a chemat la viaţa veşnică şi când, necunoscători faţă de binefacerile Lui, noi ne înstrăinam de El, atunci, ca un părinte prea îndurerat, ne-a căutat; cu toate că stătea în scaunul cel mai înalt al slavei, s-a coborât pe pământ pentru noi şi s-a umilit atât de mult pentru noi, încât a luat chip de rob; Cel care ţine pământul în palmă a fost înfăşat cu scutece în iesle; Cel care măsoară cerul cu slavă nu a avut unde să-şi plece capul. Deşi era bogat, s-a făcut sărac pentru noi ca să ne îmbogăţim în El; Cel care va veni pe nori să judece viii şi morţii a suferit judecata oamenilor şi deşi El însuşi este odihna tuturor celor ce lucrează, (...) El a lucrat; deşi este izvorul vieţii veşnice pentru cei însetaţi, a cerut apă de la femeia samarineancă; deşi a săturat foamea noastră, cu propriul lui trup, a flămânzit pentru noi; Cel care împreună cu Tatăl este slujit de îngeri în ceruri, a considerat o vrednicie să slujească pe oameni aici pe pământ; mâinile Lui, prin care se dăruieşte plinătatea virtuţilor, în cruce au fost pironite pentru mântuirea noastră; gura Lui cea de miere curgătoare, prin care s-a vestit oamenilor învăţătura mântuitoare, a gustat oţetul şi fierea oferite de potrivnici; Cel care pe nimeni nu a rănit şi nu a vătămat, bătut a fost şi a suferit insulte, deşi nevinovat; Cel la al cărui semn toți morţii vor învia, a suportat de bunăvoie moarte pe cruce.

De aceea a îngăduit toate acestea, ca să ne dea nouă viaţă veşnică. Şi când ne-a acordat nouă toate aceste neţărmurite binefaceri, nimic nu a cerut de la noi decât să-L iubim şi să păstrăm trupurile şi sufletele noastre neprihănite, încât El totdeauna să locuiască în noi şi noi să rămânem pururea în El. Nu ne cere nici aur, nici argint, nimic de acest fel. Iar dacă posedăm cumva acestea, El ne porunceşte să le împărţim la săraci. Pe noi înşine ne caută El, ne cheamă, doreşte să rămână cu noi.

(Sfântul Vasile cel Mare, Învățătură către fiul duhovnicesc, traducere de I. Popa, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, pp. 20-22)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: