Maxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si raspunsuri II :: Filocalia

Maxim Marturisitorul intrebari, nedumeriri si raspunsuri II :: Filocalia - vol. II

Intrebarea 21: Ce vrea sa arate psalmistul, zicand de vrajmasi: "Cei ce navalesc de jur imprejur"?

Raspuns: "De jur imprejur" inseamna inainte, indarat, la dreapta si la stanga. Deci dracii dau navala asupra noastra de dinainte, cand ne vrajesc prin infatisarile materiei: de dinapoi, cand starnesc amintirea pacatului, prin gandurile ce le-am avut mai demult: de la stanga cand tulbura sufletul prin patimile trupesti si neinfranate: si de la dreapta, cand dau navala asupra sufletului prin mandrie si slava desarta.

Intrebarea 22: Ce inseamna: "Luati psalmul si dati Timpanul; harfa cea dulce cu chitara?"

Raspuns: Luati invatatura dumnezeiasca si dati faptuirea virtuoasa prin mortificarea trupului. Iar "harfa cea dulce cu chitara" este duhul si sufletul, precum timpanul este trupul.

Intrebarea 23 Ce inseamna: "Trestia zdrobita nu o va frange si inul ce fumega nu-l va stinge"?

Raspuns: Cel ce urmeaza pilda Domnului si se poarta cu mila nu-l face nici pe cel zdrobit de pacat sa se franga de tot si nu-l stinge nici pe cel ce are ratiunea plina de fumul slavei desarte pentru niscai virtuti, ci-l lasa in ravna lui, pana vine la lumina cunostintei. Caci aceasta inseamna, socotesc, a creste impreuna cu samanta cea buna si neghina, adica a odrasli impreuna cu virtutile si patima de a placea oamenilor si de-a fi slavit de ei. De aceea plugarul sufletelor nu porunceste sa fie smulsa aceasta, pana nu se prind statornic radacinile virtutilor, ca nu cumva, vrand cineva sa o smulga pe aceasta, sa smulga impreuna cu ea si ravna virtutilor.

Intrebarea 24: Ce inseamna: "De te loveste cineva peste obrazul drept intoarce-i si pe celalalt"?

Raspuns: Cand dracii te ispitesc, prin gandurile ce ti le aduc, la obrazul drept, facandu-te sa te mandresti pentru faptele cele de-a dreapta, intoarce celalalt obraz, adica scoate la vedere faptele de-a stanga savarsite de noi.

Intrebarea 25: Cum trebuie sa intelegem in mod cucernic cuvantul Evangheliei: "Tatal nu va judeca pe nimeni, ci toata judecata a dat-o Fiului"? Si de ce zice in alt loc "Eu nu voi judeca pe nimeni, ci cuvantul pe care l-am grait, acela il va judeca"

Raspuns: Ca Dumnezeu, nici Tatal, nici Fiul nu va judeca pe nimeni. Caci nici omul nu se face judecator al celor necuvantatoare, ci al oamenilor. Deci Tatal a dat toata judecata Fiului, nu intrucat Fiul este Dumnezeu, ci intrucat s-a facut om. Iar acesta va judeca pe toti, comparand
vietuirea sa ca om cu a noastra. Iar "cuvantul Lui care va judeca" este invatatura pe care a aratat-o prin fapte, dupa cum s-a scris: "Cele ce a inceput Iisus sa le faca si sa le invete".

Intrebarea 26: Ce inseamna hula impotriva Duhului si cum: "Tot pacatul se va ierta oamenilor, dar celor ce vor huli nu li se va ierta nici in veacul acesta, nici in cel viitor"?

Raspuns: Intrebarea cu privire la hula impotriva Duhului Sfant isi are dezlegarea aceasta: Domnul facand multe vindecari, iudeii puneau lucrarile Duhului in socoteala stapanitorului
dracilor. Iar cuvantul ca nici aici, nici in veacul viitor nu vor avea iertare cei ce hulesc, trebuie inteles precum urmeaza: Zic unii dintre cei ce au cercetat acestea prin Duhul, ca sunt patru feluri de iertare a pacatelor: doua aici si doua in veacul viitor. Fiindca memoria nu e in stare sa-si aminteasca greselile timpului intreg, ca omul sa se pocaiasca aici pentru ele, Stapanul firii, in iubirea Sa de oameni, a randuit, cum s-a zis, si pentru noi cei ce nu ne pocaim doua moduri de pocainta in veacul viitor. Astfel, cand unul pacatuieste aici cu indiferenta, dar apoi face bine tot cu indiferenta, fie miscat de mila sau simpatie fata de aproapele, fie de alte motive filantropice, faptele lui vor fi cantarite in veacul viitor la vremea judecatii si, vazandu-se inclinarea lui spre cele din urma, va dobandi iertare. Acesta este un mod. Iar al doilea e urmatorul: Cand vreunul e vinovat de pacate, dar auzind cuvantul Domnului: "Nu judecati ca sa nu fiti judecati" se teme si nu judeca pe nimeni cand cerceteaza cele faptuite, nu va fi judecat, ca unul ce a pazit porunca. Caci nu uita de fagaduinta data prin porunca Sa Cel atotnemincinos.

Iar celelalte doua moduri se refera la iertarea de aici, cand cineva, aflandu-se in pacate, e lasat de Providenta cu bun rost in neajunsuri, in nevoi, in boli. Caci fara sa stie acela, Dumnezeu il curateste prin unele ca acestea. Si daca acela, incercat in felul acesta, multumeste, ia plata pentru multumire. Iar de nu multumeste pentru certarile de pe urma pacatelor sale, de pacate se curateste, dar incaseaza pedeapsa pentru nemultumire. Pe urma, pentru tot ce pacatuieste cineva fata de oameni i se dau prilejuri de iertare, cum a aratat cuvantul. Caci pacatuind cineva fata de un om, dar facand bine altui om, aceeasi fire fata de care a pacatuit il si apara.

Dar hula fata de Duhul, sau necredinta, nefiind iertata pentru nici o alta pricina, fara numai daca se face cel ce a pacatuit credincios, pe drept cuvant nu va fi iertat cel ce-si incheie viata in necredinta, pentru pacatul necredintei.

Intrebarea 27: Ce insemneaza ghicitura din Proverbe: "De flamanzeste dusmanul tau, da-i de mancare; de inseteaza, adapa-l. Caci facand aceasta, ingramadesti carbuni aprinsi pe capul lui"?

Raspuns: Dusmanul sufletului este trupul nostru, care ne razboieste mereu prin rascoala patimilor din el. Cand deci cugetul trupesc apasat de constiinta flamanzeste, adica se doreste dupa mantuire, sau inseteaza dupa cunostinta dumnezeiasca, trebuie sa-l hranim prin infranare si osteneli si sa-l adapam prin meditarea la cuvintele dumnezeiesti. Asa se ingramadesc peste capul lui, adica peste minte, carbuni aprinsi, sau ganduri dumnezeiesti si duhovnicesti.

Intrebarea 28: Ce insemneaza cuvantul din Psalmul 101: "Facutu-m-am asemenea pelicanului singuratic"?

Raspuns: Pelicanul acesta este o pasare. Iar sarpele dusmaneste mult puii lui. Deci el ce face? isi aseaza la inaltime cuibul lui, ingradindu-l din toate partile din pricina sarpelui. Ce face atunci vicleanul sarpe? Cerceteaza de unde sufla vantul si din partea aceea isi trimite veninul sau de-i ucide. Deci vine pelicanul si vede ca au murit puii lui. Atunci priveste la nor si zboara la inaltime, intinzandu-si aripile. Acolo isi gaureste cu ciocul coastele si prin nor picura in ei din sangele sau si se trezesc.

Prin pelican se intelege Domnul, iar puii lui sunt Adam si Eva, firea noastra. Cuibul lui este paradisul. Iar sarpele diavolul cel razvratit. Deci sarpele, incepatorul raului le-a insuflat prin neascultare protoparintilor veninul sau si acestia s-au facut morti prin pacat. Dar Domnul si Dumnezeul nostru s-a inaltat, pentru iubirea Sa de oameni, pe cinstita cruce si din coasta sa strapunsa ne-a daruit viata prin norul Duhului Sfant.

Intrebarea 29 Ce inseamna: "Acolo pasarile isi vor face cuiburi"?

Raspuns Pasarile sunt sau sufletele, sau diferitele virtutii.

Intrebarea 30 Ce inseamna: "Locuinta cocostarcului e deasupra lor"?

Raspuns Cocostarcul este o pasare ce vietuieste in atata neprihanire, ca atunci cand are sa se impreune plange patruzeci de zile, iar dupa aceea alte patruzeci. Iar cuibul si-l aseaza in arbori, unde nu e umbrit de nimic, ci are aer curat. Prin aceasta se indica neprihanirea. Caci aceasta e deasupra tuturor virtutilor. Ea sta departe si de cele ce cad sub simturi nefiind umbrita de nimic din cele vremelnice. Caci numarul patruzeci cuprinde desavarsirea fiecaruia din cele patru elemente (ale naturii).

Intrebarea 31 Ce inseamna: "Voi pedepsi pacatele parintilor in copii, pana la al treilea si al patrulea neam, in cei ce ma urasc"?

Raspuns: Primul neam socotesc ca este samanta raului, adica atacul (sau momeala). Al doilea e pofta. Al treilea deprinderea (habitudinea) raului, adica consimtirea. Al patrulea, lucrarea, adica fapta. Deci se pedepseste pana la al treilea si al patrulea neam. Caci atacul si pofta sunt nevinovate, intrucat raul n-a razbit pana la capat.

Intrebarea 32: Cum trebuie sa intelegem in mod cucernic razgandirea lui Dumnezeu in Scriptura?

Raspuns: Zic cei ce au invatat cum trebuie sa cugete in mod cucernic cele dumnezeiesti, ca e cu neputinta ca Dumnezeu sa fie Ziditor prin fire, daca nu e si Proniator al celor zidite. Daca-i asa, e neaparat de lipsa ca Dumnezeu, odata ce este in chip firesc Proniatorul omenirii, sa dispuna de multe metode de mantuire a firii providentiate de El. Caci omul fiind o vietuitoare nestatornica si schimbandu-se usor cu vremile si moravurile lor, e nevoie ca si Providenta dumnezeiasca, macar ca ramane aceeasi, sa se schimbe dupa dispozitiile noastre, nascocind, din cele ce se potrivesc in chip firesc, metoda cea mai corespunzatoare cu relele rasarite in fire. Si precum in medicina, fiind multe bolile de tratat, iar trupul cazand in diferite boli, medicul trebuie sa schimbe si el metodele mai rele cu altele mai bune, asa si la Dumnezeu are loc o trecere de la o metoda a Providentei la alta, iar aceasta schimbare se numeste de obicei in Scriptura razgandire.

Intrebarea 33 Ce inseamna: "Pentru cele trei pacate ale Tirului, ba chiar pentru patru nu ma voi intoarce"?

Raspuns: Cele patru pacate ale Tirului, la care cugeta cuvantul proorocesc, socotesc ca sunt acestea: atacul pofta, deprinderea (habitudinea) raului si savarsirea. Pe cel dintai si al doilea, adica atacul si pofta, le rabda Dumnezeu, intrucat raul nu a ajuns la implinire. Dar asupra celui de al treilea si al patrulea pacat, adica asupra deprinderii si lucrarii, sau consimtirii si faptei, Scriptura pe drept cuvant isi rosteste amenintarea.

Intrebarea 34: De ce nu se poate zice Tatal Duhului, sau Hristosul Duhului, cum se poate zice, cand e vorba de Tatal sau Fiul, Duhul lui Dumnezeu, sau Duhul lui Hristos?

Raspuns: Precum Mintea este cauza Cuvantului, asa e si a Duhului, dar prin mijlocirea Cuvantului. Si precum nu se poate zice de Cuvant ca e al Vocii, asa nici de Fiul ca e al Duhului. "?

Intrebarea 35: Ce inseamna cuvantul spus de Domnul; "Daca ochiul sau mana ta te sminteste, scoate-le pe ele si le arunca de la tine"?

Raspuns: Ceea ce spune parabola in chip intunecos se poate intelege si despre prieteni, care ne sunt ca niste ochi, si despre rudenii, care ne sunt ca niste maini, si de slugi, care ne slujesc ca niste picioare. Scriptura porunceste sa-i scoatem pe acestia toti, daca ne smintesc si ne vatama sufletul. Dar porunca poate fi inteleasa si altfel, intr-un sens mai inalt. De ai o cunostinta contemplativa, ca pe un ochi, dar te face sa te mandresti, scoate-o de la tine. De ai si o faptuire cuviincioasa, dar ti se face pricina de ingamfare, scoate-o si pe ea. De asemenea de ai o destoinicie intr-o slujba, - iar aceasta e piciorul, - dar te face sa te fudulesti, desparte-te de ea. Caci iti e mai de folos sa fii fara aceste parute virtuti, decat sa mergi prin ingamfare si mandrie la pierzarea totala.

Intrebarea 36: Ce inseamna: "inaltatu-s-a soarele si luna s-a oprit in randuiala ei"?

Raspuns: Cand se inalta in noi Soarele dreptatii prin faptele cele bune si prin cunostinta adevarata, atunci se opreste luna in randuiala ei; adica firea noastra, care e supusa schimbarii si nestatorniciei primeste o randuiala fixa si stabila.

Intrebarea 37: Ce inseamna cuvantul scris in Epistola soborniceasca a lui Petru: "Ca sa fie judecati dupa oameni cu trupul si sa traiasca dupa Dumnezeu cu duhul"?

Raspuns: Acestea s-au spus despre cei din vremea potopului. Iar acestia erau intr-o totala necunostinta a lui Dumnezeu si vietuiau in fapte rele. Deci cate au pacatuit oamenilor li s-au iertat pentru razboaiele, necazurile si diferitele stramtorari ce au venit asupra lor in fiecare zi. Dar pacatele din necunostinta Lui nu li s-au iertat, pentru ca pacatul necredintei sa li se ierte pentru credinta in El celor ce vor crede, atunci cand se va cobori in locul iadului din iubirea de oameni, si asa sa traiasca cu duhul, judecati fiind cu trupul cum s-a zis, pentru greselile fata de oameni.

Intrebarea 38: Ce simbolizeaza David care canta si imblanzeste duhul rau al lui Saul?

Raspuns: Tot cel ce, asemenea fericitului David, paste oile, adica puterea rationala a sufletului, si ucide iutimea si pofta, ca acela leul si ursul, folosindu-se de cuvantul invataturii intr-o contemplatie inalta, indulceste pe ascultator si domoleste patimile rautatii din el.

Intrebarea 39: Scriptura spune limpede ca Avraam a dat zeciuiala lui Melchisedec. Pe de alta parte Avraam zice ca n-a luat nimic din prada, nici macar o curea de incaltaminte. Dar atunci de unde i-a dat zeciuiala aceluia? Caci nici el n-a adus cu sine la razboi nimic, pornind pe neasteptate".

Raspuns: Fiindca dumnezeiasca Scriptura zice ca Melchisedec a fost preot, pe dreptate se va crede ca Avraam, ca unul ce se afla in ceata mirenilor, i-a dat preotului zeciuiala. Iar ca a si avut de unde sa-i dea se intelege usor. Caci imparatii care au navalit asupra Sodomei nu luasera numai cele ale Sodomei ci aveau cu ei si prazile altor tinuturi. Acestea toate luandu-le Avraam, dupa ce i-a batut, unele le-a intors Sodomei, iar celelalte le-a tinut siesi si din ele a dat zeciuiala lui Melchisedec.

Intrebarea 40: De ce preotii Legii nu erau impiedicati sa aiba sotii, iar preotii lui Hristos sunt impiedicati, dupa cum e obiceiul?

Raspuns: Fiindca se crede ca preotia Evangheliei e dupa randuiala lui Melhisedec si nu dupa a lui Aaron. Iar de Melchisedec nu s-a scris sa fi avut sotie. Deci in chip necesar nici episcopii ce preotesc dupa randuiala lui Melchisedec nu-si iau femei.

Categoria: Filocalia - vol. II

Cautare: