MITROPOLITUL IACOB STAMATI :: Pateric romanesc

MITROPOLITUL IACOB STAMATI - al Moldovei si Sucevei

(1749-1803)

Acest ierarh al Moldovei era de loc din Bistrita-Nasaud, nepot al episcopului Pahomie de Roman (f 1724). Intrand de mic in obstea Manastirii Neamt, a fost crescut duhovniceste de egumenii Lazar si Ioasaf si inchinat lui Hristos prin calugarie in anul 1764. A invatat inca si limbile greaca si slavona de la parintele sau duhovnicesc, care stia multa carte.

Invrednicindu-se de darul preotiei, in anul 1774 ajunge slujitor la Mitropolia Moldovei, iar in anul 1782 este hirotonit episcop de Husi. Timp de 10 ani, cat a pastorit turma lui Hristos la Husi, a innoit mai multe biserici si schituri, a infiintat o scoala episcopala pentru luminarea preotilor si a adaugat multa osardie pentru mantuirea fiilor sai duhovnicesti.

In anul 1792 este ales mitropolit si parinte sufletesc al Moldovei. Timp de inca 11 ani a pastorit mitropolitul Iacob Biserica Moldovei, dovedindu-se un adevarat slujitor si iconom al casei lui Dumnezeu. In acesti ani a zidit mai multe biserici in Iasi si prin sate, a facut danii de innoire la manastiri si schituri, a reorganizat bolnitele si a deschis o farmacie publica aproape de catedrala, pentru alinarea suferintelor omenesti. Iar pentru luminarea mintii si mantuirea sufletelor, mitropolitul Iacob II “Nemteanul” reorganizeaza si dezvolta scolile bisericesti din Moldova, facand un mare pas spre innoirea invatamantului. De asemenea, dezvolta Academia din Iasi, dand burse si carti de scoala celor saraci.

Mitropolitul Iacob Stamati este considerat ierarhul cel mai iubitor de carte din secolul XVIII in Moldova. Intemeind la Iasi o buna tipografie, a tiparit numeroase carti bisericesti pentru cult, carti apologetice pentru apararea credintei ortodoxe si carti didactice pentru scoli publice. Astfel a tiparit Evanghelia, Liturghierul si Psaltirea (1794), Apostolul (1795) si altele. Iar din cartile didactice pentru copii, a tiparit “Gramatica teologhiceasca”, “Geografia moldoveneasca” si “Aritmetica” (1795?), traduse de invatatul episcop Amfilohie Hotiniu.

Pentru sporirea duhovniceasca a crestinilor, marele pastor al Moldovei cerea indeosebi participarea regulata la slujbele bisericii, milostenia, respectarea cu strictete a posturilor si mai ales Sfanta Spovedanie. El spunea ca nimeni nu poate spori pe calea duhovniceasca a mantuirii, fara aceste fapte bune. “Iar acei care refuza sa se spovedeasca, spunea el, sa ramana ca niste straini de lege si de Dumnezeu”. Mitropolitul Iacob II Nemteanul dadea mare importanta duhovnicului, fara de care nimeni nu poate sa se mantuiasca. De aceea, cu greu hirotonea pe cineva duhovnic, dupa ce mai intai cerceta dupa pravila, daca avea peste 40 de ani, daca stia Sfintele Scripturi si canoanele Bisericii si daca el insusi avea o viata aleasa. Preoti tineri nu facea niciodata duhovnici. Iar preotilor duhovnici “le cerea lista anuala a celor spovediti si ii oprea sa ia bani”. In anul 1799, tipari la Iasi, pentru folosul de obste al tuturor, “Pravila Sfintilor Parinti” (Sfintele Canoane).

Asa nevoindu-se mitropolitul Iacob pentru mantuirea sufletelor omenesti si facand multe milostenii la saraci, in primavara anului 1803 si-a dat sufletul cu pace in bratele lui Hristos.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: