MONAHIA ELISABETA VLAHUTA :: Pateric romanesc

MONAHIA ELISABETA VLAHUTA - Manastirea Agapia

(1850-1925)

Era de loc din satul Plesesti-Barlad. Parintii ei mai intai au casatorit-o cu un judecator. Dupa doi ani, murindu-i sotul, s-a retras la Manastirea Agapia, inchinandu-si restul vietii lui Hristos.

In anul 1880 a primit schima monahala si s-a smerit pe sine in nevointa calugareasca aproape cincizeci de ani. Si era maica Elisabeta foarte ravnitoare la cele duhovnicesti, iubitoare de biserica si primitoare de straini. Cu mainile lucra asemenea Martei, iar cu mintea mereu se ruga impreuna cu Maria. Avea inca in chilia ei cinci fiice duhovnicesti, pe care le-a crescut de mici in dragoste de Dumnezeu, ca o adevarata mama, mereu hranindu-le din cuvintele Sfintilor Parinti. Caci era vestita maica Elisabeta Vlahuta in Manastirea Agapia si toti se foloseau de intelepciunea si de smerenia ei.

In anul 1890 au luat jugul lui Hristos si parintii ei trupesti, calugarindu-se la Manastirea Agapia cu numele de Elisabeta si Nectarie. Mai tarziu, s-a calugarit si fratele ei mai mic, cu numele de Mardarie. Si era minunat lucru a vedea o intreaga familie inchinata lui Hristos, unul pe altul indemnandu-se la rugaciune si la fapta buna.

Asa s-a ostenit maica Elisabeta Vlahuta in mijlocul ucenicelor ei, mereu slavind pe Dumnezeu si slujind oamenilor. Apoi parintii ei - monahul Nectarie si monahia Elisabeta - s-au mutat la cele vesnice si s-au ingropat in cimitirul manastirii. Iar in vara anului 1925 s-a savarsit si maica Elisabeta cea iubitoare de multa osteneala si s-a asezat langa mormantul parintilor ei, ca sa se veseleasca impreuna in lumina lui Hristos.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: