MONAHUL SILVESTRU AILINCAI :: Pateric romanesc

MONAHUL SILVESTRU AILINCAI - Manastirea Durau-Neamt

(+ 1919)

Parintele Silvestru era de loc din satul Buhalnita-Neamt. In tinerete a fost casatorit si a avut copii. Apoi, renuntand la toate, s-a facut calugar in Manastirea Durau. Si era atat de smerit si ascultator, incat toti se foloseau de blandetea si nevointa lui. Nu stia carte, insa se ruga ziua si noaptea, facea metanii, lucra la gradina si era nelipsit de la biserica. Avea inca mare evlavie catre Maica Domnului. La icoana ei se ruga mereu, zicand:

- Maica Domnului, ajuta-mi mie, pacatosului. Maica Domnului, da-mi sfarsitul cel bun! Apoi saruta icoana si se ducea la ascultare cu ochii in lacrimi.

Odata l-a intrebat ucenicul:

- Parinte Silvestru, pentru ce faci atatea metanii?

- Pentru pacatele mele fac metanii, ca tare multe mai am! Fac metanii si pentru cele sapte laude, ca nu stiu carte sa le citesc la chilie. Fac metanii pentru copiii mei si pentru toti oamenii, ca ei n-au vreme sa se roage.

De la o vreme, parintele Silvestru surzise de tot, caci avea peste 90 de ani. Dar la biserica nu lipsea.

intr-o zi l-au intrebat parintii:

- Cum te scoli noaptea la Utrenie, parinte Silvestru, daca nu auzi clopotul?

- Are Maica Domnului mila de mine, pacatosul. Cand ma culc zic: “Maica Domnului, scoala-ma la sfanta rugaciune!” Iar la miezul noptii, cand toaca de Utrenie, cineva ma atinge putin si indata ma scol.

Uneori zicea catre parinti:

- Oare de ce nu mai vine la mine moartea asta? Se vede ca-s om pacatos si inca nu m-a iertat Dumnezeu! Parintilor, rugati-va pentru mine! adauga batranul lacrimand.

Asa s-a nevoit parintele Silvestru la Manastirea Durau mai mult de 20 de ani. Si il iubeau toti pentru ca era sporit si fara nici o rautate. Deci, precum i-a fost viata, asa i-a si fost sfarsitul.

In toamna anului 1919, pe cand erau cu totii la Utrenie si se canta “Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii…”, parintele Silvestru facea metanii dupa obicei la icoana Maicii Domnului. Apoi a ramas in genunchi, cu fruntea la pamant. Parintii credeau ca l-a furat somnul. La sfarsitul slujbei l-au desteptat, zicand:

- Scoala, parinte Silvestru, ca s-a terminat Utrenia! Dar, o, slavita minune! Parintele Silvestru isi daduse duhul inaintea icoanei Preasfintei Fecioare!

Atunci parintii l-au infasurat in mantie, l-au asezat in mijlocul bisericii si a treia zi l-au petrecut pe drumul cel de veci.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: