Mutarea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol

De ce doreau turcii, în anii `20 ai secolului trecut, mutarea cu orice preț a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol... Locum Tenens Dorotei Mammelis și politica sa patriarhală în vremuri tulburi

În 1918-1921, Patriarhia Ecumenică a cunoscut cea mai lungă perioadă a sa în care tronul patriarhal a rămas vacant. După ce în octombrie 1918, Gherman al V-lea (ultimul patriarh recunoscut de sultan) și-a dat demisia (Imperiul Otoman fiind aproape în descompunere, iar discuțiile legate de războiul greco-turc unele tot mai încinse), Patriarhia va fi condusă de mitropolitul Dorotei de Bursa, Locum Tenens vreme de trei ani. Fără ca ierarhul să poată deveni însă patriarh.

În timpul negocierilor de la Sèvres, dintre Imperiul Otoman și Puterile Aliate, Dorotei va trimite - în calitate de „Patriarh Ecumenic”- (14 februarie 1920) o scrisoare prim-ministrului britanic Lloyd George pentru a fi examinată la conferință. În aceasta își exprimă speranța că Statele Aliate vor afla o soluție „chestiunii orientale”. Dorotei scrie că „Istanbulul nu este, nicidecum, la originea sa - nici ca populație, ori cultură -, un oraș turcesc, ci unul grecesc”. Va propune, astfel, ca „Grecia să primească mandatul de a-l guverna”, considerând că „renăscuta Eladă nu poate tolera drojdia turcească, guvernul turc și sultanul turc trebuind expulzați din Istanbul”.

Va merge chiar la Paris pentru a participa la conferința de Pace cu o delegație patriarhală, pentru a prezenta personal memoriul în cauză. Dorotei va interzice, în același timp, învățământul turcesc în școlile grecești din Constantinopol, iar Patriarhia va întrerupe orice relație cu oficialitățile și instituțiile otomane în perioada dată. Arborând steagul Greciei la Patriarhie, pe 16 martie 1919, un sinod restrâns pe care îl va prezida, va lua decizia „unirii cu Patria – Grecia”. Locum tenens a călătorit în două rânduri - în 1919 și 1921 - la Paris și Londra. În capitala Marii Britanii va și muri, de altfel, pe 6 martie 1921. Va fi înmormântat la cimitirul vestitei mănăstiri „Izvorul Tămăduirii” din Constatntinopol, lângă celelalte morminte ale patriarhilor ecumenici.

După moartea sa, turcii aproape că nu au vrut să mai audă de rămânerea Patriarhiei Ecumenice la Constantinopol...

(Gh. C.)

Categoria: Articole

Cautare: