Pacatele noastre si pocainta pentru ele

Vedeţi bunătatea lui Dumnezeu cea dumnezeiască? Dumnezeu numai pentru păcătoşi a venit în lume, nu-i aşa? Ştim cu toţii, pentru păcătoşi. Dumnezeu n-o să-i muncească pe păcătoşi pentru că-s păcătoşi, o să-l muncească pe cel care nu s-a pocăit. Nu zice în Sfânta Scriptură, „Veniţi către Mine toţi cei osteniţi şi însărcinaţi şi îngreunaţi cu toate felurile de păcate, veniţi, că numai la Mine veţi afla odihnă”?

Omul, dacă n-are pacea sufletească, nu este aproape de Dumnezeu, şi de aceea Mântuitorul zice: „Veniţi, ajunge cât aţi păcătuit, ajunge cât v-aţi făcut de cap, ajunge cât m-aţi amărât. Veniţi la Mine şi vă spovediţi”. Orice păcat ai avut, dacă l-ai spovedit cu smerita cugetare, cu smerenie şi cu părere de rău, într-aceeaşi secundă eşti curat şi primit de Dumnezeu, citindu-ţi duhovnicul dezlegarea. Şi vedeţi bunătatea lui Dumnezeu? N-a pus un înger să spovedească, că noi, ca oameni, poate am fi spus: „Cum să mă duc la un înger să mă spovedesc?” A pus tot nişte preoţi, oameni cu harul lui Dumnezeu - prin citirea episcopului, preotul este făcut duhovnic şi acesta are putere să te dezlege şi să-ţi dea canonul cuvenit, după Sfintele Canoane ale Bisericii. Şi te-ai curăţat desăvârşit de păcate. De aceea, Dumnezeu o să ne pedepsească nu pentru că suntem păcătoşi; o să ne pedepsească de ce nu ne-am pocăit, fiindcă nu-i în altă parte, ci numai la Dumnezeu este iertare.

(Starețul Dionisie – Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009, pp.194-195)

Categoria: Articole

Cautare: