Patima din care izvorasc toate celelalte patimi

Potrivit Sfântului Maxim Mărturisitorul, patima din care izvorăsc toate celelalte patimi este iubirea de sine. Cel ce se iubeşte pe sine, nutreşte o dragoste excesivă pentru persoana sa, pe care o idolatrizează. Atunci când atenţia ni se înstrăinează de Dumnezeu, de gândul de a ne uni cu El şi de a face voia Lui, ea se îndreaptă către sine, dorind să-şi satisfacă gândurile pătimaşe: „Păzeşte-te de maica relelor, de iubirea de sine, care este iubirea neraţională a trupului”, ne avertizează Sfântul Maxim, „fiindcă din aceasta se nasc, după toate semnele, cele dintâi trei gânduri pătimaşe, care sunt şi cele mai generale: al lăcomiei pântecelui, al iubirii de argint şi al slavei deşarte, iar din ele se naşte toată lista patimilor”.

Într-alt loc, înfățișându-ne teribelele consecințe ale iubirii de sine, același Sfânt o numește pe aceasta, maica cea cu multe fiice: „multa mâncare și mâncarea cu plăcere”, care sunt „pricini de necumpătare”, precum și „iubirea de argint și slava deșartă”, care sunt „pricini de ură față de aproapele”. Iar maica lor, „iubirea trupească de sine, este pricină a amândurora”.

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 291-292)

Categoria: Articole

Cautare: