Pecetea Sfintei Impartasanii

După ce am fost botezaţi, preotul ne-a însemnat cu semnul Crucii cu Sfântul şi Marele Mir în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, spunând: „Pecetea Darului Sfântului Duh”. Aceasta este pecetea cea dintâi, iniţială. Această pecete ne-a fost pusă pe când eram prunci şi când nu eram conştienţi nici de noi înşine şi nici de Hristos. Iar fără pecetea Botezului nimeni nu poate fi mântuit. Dar pecetea de pe urmă este pecetea sângelui lui Hristos, pecetea Sfintei Împărtăşanii, confirmarea noastră voluntară şi conştientă a faptului că îi aparţinem lui Hristos din dragoste faţă de El şi că suntem copii ai lui Dumnezeu din propria noastră voie liberă. Această ultimă pecete o confirmă pe cea dintâi. Botezul ne conduce către Sfânta împărtăşanie, iar Sf. împărtăşanie confirmă Botezul nostru. Astfel, nu şchiopătând într-un picior, ci umblând cu amândouă, noi intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu. (Sfântul Nicolae Velimirovici)

(Sf. Nicolae Velimirovici, Sf. Justin Popovici, Lupta pentru credință și alte scrieri, traducere de prof. Paul Bălan, Editura Rotonda, Pitești, 2011, pp. 39-40)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: