Pilde de lipsa a maniei si furiei

Pilde de lipsă a mâniei întâlnim în viaţa Sfântului Spiridon al Trimitundei şi la Sfântul Efrem Sirul. Primul a răbdat o înjosire astfel: a mers odată la palat ca să-l întâlnească pe împărat, care-l invitase. Însă o slugă l-a luat drept cerşetor, nu i-a permis să intre, l-a batjocorit şi l-a pălmuit. Atunci Sfântul, lipsit de răutate cum era, şi-a întors după porunca Domnului şi celălalt obraz.

Odată, pe când Sfântul Efrem postea în pustie, s-a întâmplat următorul fapt: un ucenic îi aducea mâncarea. Însă pe drum vasul i-a scăpat din mâini şi s-a spart.

„Nu te întrista frate, i-a zis Sfântul ucenicului, văzându-l supărat. Dacă mâncarea nu vrea să vină la noi, vom merge noi la ea”. S-a dus deci, s-a aşezat lângă vasul spart, a adunat mâncarea de jos şi a mâncat-o. Aşa de departe era de patima mâniei.

Din viaţa marelui Paisie putem învăţa cum să ne ferim de patima mâniei. Domnul i-a apărut odată Sfântului şi acela i-a cerut să-l elibereze de patima aceasta.

„Dacă vrei să birui mânia şi furia împreună, i-a zis Hristos, să nu-ţi doreşti nimic, să nu urăşti pe nimeni, să nu necinsteşti pe nimeni”.

(Un serafim printre oameni Sfântul Serafim de Sarov, traducere din limba greacă Cristian Spătărelu, Editura Egumeniţa, 2005, p. 327)

Articolul apare online prin efortul editorilor site-ului doxologia.ro.

Categoria: Articole

Cautare: