Pomenirea Sfantului Mucenic Iulian din Cilicia

Pomenirea Sfîntului Mucenic Iulian din Cilicia
(21 iunie)

Sfîntul Mucenic Iulian era din cetatea Anazarvia, care este a doua eparhie a Siciliei. El s-a născut dintr-un tată care era de neam senatoresc, cu credinţa elin, iar din mamă creştină, care după moartea bărbatului său, s-a mutat în Tarsul Ciliciei. Acolo, botezîndu-şi pruncul în sfînta credinţă, îl creştea în învăţătura cărţii şi în dreapta credinţă. Cînd copilul era de 18 ani, s-a pornit prigoană mare împotriva creştinilor din porunca lui Diocleţian. Fericitul Iulian fiind prins, a fost dus la ighemonul Marchian spre întrebare. Acesta, schingiuindu-l mult, uneori îl amăgea cu îmbunări, iar alteori prin îngroziri şi munci, îl silea spre idoleştile jertfe; însă el nu s-a lepădat de Hristos. Deci, plimbîndu-l un an întreg prin diferite cetăţi ale Ciliciei, pretutindeni a fost muncit în diferite chipuri; însă el răbda ca un credincios adevărat al lui Iisus Hristos.

Cînd a fost adus în cetatea de lîngă mare, care se numea Egeea, slujitorii cei diavoleşti, deschizînd gura sfîntului cu sila, îi băgau vin şi carne jertfită idolilor, vrînd ca, cu acele jertfe idoleşti, să spurce pe curatul şi sfîntul rob al lui Hristos. Apoi, fiind aruncat în temniţă, a venit la dînsul fericita lui maică, care de departe îi urma lui. Ea se ruga lui Dumnezeu să întărească pe fiul ei întru nevoinţa cea mucenicească.

Deci, prinzînd-o pe ea păgînii, a rugat pe ighemon să o lase la fiul ei trei zile, ca să-l sfătuiască a se închina zeilor lor. Atunci ighemonul a poruncit să nu o oprească nimeni, cînd se va duce în temniţă la fiul ei. Deci dînsa, şezînd lîngă el ziua şi noaptea, îl ruga cu multe lacrimi şi cuvinte de iubire, ca o mamă bună şi-l îndemna pe dînsul să rabde pentru Hristos pînă la sfîrşit muncile cele de puţină vreme, pentru ca prin acestea să se învrednicească de la Domnul de veşnicile bunătăţi şi să fie numărat în ceata sfinţilor mucenici.

După ce au trecut cele trei zile, sfîntul împreună cu maica sa au fost scoşi la judecata ighemonului. Ighemonul, nădăjduind că maica lui l-a înduplecat spre a jertfi idolilor pe fiul ei, a început a o ferici pe dînsa cu laude. Dar ea, deschizîndu-şi cinstita şi de Dumnezeu insuflata sa gură, a mărturisit cu mare glas numele lui Iisus Hristos, iar idoleasca păgînătate a ruşinat-o cu multe mustrări şi ocări. Asemenea făcea şi Sfîntul Iulian, mărturisind cu îndrăz-neală pe Hristos, unul şi adevăratul Dumnezeu şi ocărînd mulţimea zeilor păgîneşti. Atunci ighemonul, mîniindu-se, i-a muncit pe amîndoi fără milă. Pe maica mucenicului, după ce a bătut-o mult, a poruncit să-i taie călcîiele picioarelor, cu care a urmat fiului ei venind după dînsul din Tars, apoi să o izgonească. Iar pe Sfîntul Mucenic Iulian a poruncit să-l bage într-un sac cu nisip în care erau jivini şi tîrîtoare veninoase şi apoi să-l arunce în mare. Astfel, Sfîntul Mucenic Iulian a luat cununa muceniciei. Tot muceniceşte s-a sfîrşit şi sfînta lui maică, luînd cununile biruinţei de la Hristos Dumnezeul nostru.

Trupul Sfîntului Iulian fiind scos de valuri la uscat, o oarecare dreptcredincioasă femeie văduvă, luîndu-l, l-a dus în Alexandria şi l-a îngropat cu cinste. După un timp sfintele lui moaşte au fost aduse în Antiohia. Iar pomenirea Sfîntului Mucenic Iulian, a fericit-o şi a cinstit-o cu cuvînt de laudă Sfîntul Ioan Gură de Aur, pe cînd trăia în Antiohia, întru slava lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Categoria: Vieţile Sfinţilor pe luna iunie

Cuvinte cheie: Sfantul Mucenic Iulian din Cilicia

Cautare: