Postul si consumul de lichide

Un accent deosebit pune avva Evagrie şi asupra măsurii în ce priveşte consumul de lichide, fapt care ar putea surprinde la prima vedere în contextul torid al Orientului:

„Mult contribuie la cuminţenie lipsa apei; să te convingă de aceasta cei trei sute de israeliţi care împreună cu Ghedeon au supus pe Madian" (cf.Jd 7, 5-7).

Evagrie dă acest sfat ca mijloc de luptă împotriva desfrânării, a cărei legătură cu nebunia/lăcomia pântecelui am înţâlnit-o deja adeseori. El însuşi primise de altfel acest sfat de la un părinte bătrân:

„Dieta mai uscată şi nu neregulată înjugată cu iubirea îl duce degrabă pe monah la limanul nepătimirii".

Evagrie pune mare preţ pe această regularitate. Astfel, diaconiţei Severa îi scrie următoarele:

„Nu zi: «Azi voi mânca şi mâine nu voi mânca», pentru că nu cu minte faci una ca aceasta, căci acest lucru va fi o vătămare pentru trupul tău şi o durere pentru stomacul tău".

În ce anume constă o dietă regulată, echilibrată, dar „uscată" şi frugală, depinde de mulţi factori. Folosirea cu economie a apei este la locuitorii din zonele deşertice o regulă general valabilă. Şi în această privinţă avva Evagrie s-a ţinut de sfatul îndrumătorului său avva Macarie. Ce-i drept, în chip prea exclusiv, întrucât după ani de asceză severă, cu trei ani înainte de a muri, el se va îmbolnăvi la prostată sau la rinichi, şi a fost nevoit de aceea să recurgă la o hrană dietetică. Grec fiind, nu era călit pentru condiţiile de viaţă ale felahilor egipteni. Ucenicul său, Paladie, a suferit şi el destul de mult din pricina acestor condiţii. Cu toate acestea avva Evagrie pune mare preţ pe această regulă ascetică:

„Cugetul treaz se arată într-o dietă foarte uscată, dar o viaţă umedă cufundă mintea în adânc".

(Ieroschimonah Gabriel Bunge, Gastrimargia sau nebunia pântecelui — ştiinţa și învăţătura Părinţilor pustiei despre mâncat şi postit plecând de la scrierile avvei Evagrie Ponticul, traducere pr. Ioan Moga, Editura Deisis, Sibiu, 2014, pp. 96-98)

Categoria: Articole

Cautare: