Biserica Ortodoxa a randuit pentru dreptcredinciosii crestini
anumite posturi. Caci “postul - zice Sfantul Ioan Gura de Aur -
potoleste trupul, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si
inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza”.
Posturile de peste an si pricinile pentru care sunt tinute sunt:
1. Sfantul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii,
Paresimile, Postul Pastilor, este randuit pentru curatirea sufletului
prin ajunare, rugaciune, milostenie, spovedanie si impartasirea cu
Sfintele Taine. El inchipuieste postul cel de patruzeci de zile al
Mantuitorului. Tine sapte saptamani. Sta in legatura Pastile, sarbatoare
cu data schimbatoare. De aceea inceputul acestui post este aratat in
calendarul fiecarui an.
In acest post nu mancam: carne, oua, branza. De asemenea postim de
peste, vin si untdelemn. Mancam deci numai bucate fara unsoare, legume
si poame.
Cu deosebita evlavie se cuvine sa postim in saptamana de la inceputul Postului Mare si in saptamana Patimilor.
Astfel, in saptamana de la inceputul Marelui Post: Luni si Marti, se
mananca numai o data pe zi - seara - paine si apa. Iar in saptamana
Patimilor, in afara de Joi - cand facem doua mese - se mananca la fel;
Vineri si Sambata e post desavarsit.
Bilnavii au voie sa manance bucate cu untdelemn si sa bea vin in Postul Mare.
2. Postul Sfintilor Apostoli sau al Sampietrului, a fost asezat de
Biserica in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, precum si a
celorlalti apostoli. Acest post e un prilej de inaltare a sufletului.
Sta in legatura cu Pastile si cu Pogorarea Duhului Sfant, sarbatori cu
data schimbatoare. De aceea nu incepe la o data fixa si tine uneori mai
mult alteori mai putin. Lasam sec insa totdeauna in Duminica Tuturor
Sfintilor, seara, si postim pana la 29 iunie, ziua Sfintilor Apostoli,
care, daca va cadea Miercurea sau Vinerea, nu mancam de dulce.
In acest post nu mancam: carne, oua si branza. Lunea, Miercurea si
Vinerea nu mancam untdelemn si nu bem vin. Martea si Joia dezlegam la
untdelemn si avem voie la vin.
Daca in zilele de Luni, Marti si Joi cade vreun sfant mai mare, insemnat
in calendar cu cruce neagra, atunci mancam peste; iar de cade Miercurea
sau Vinerea, mancam numai untdelemn si bem vin. Intamplandu-se
Miercurea sau Vinerea vreun sfant cu priveghere, sau cu hramul
bisericii, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste.
3. Postul Sfintei Marii, se tine in cinstea Nascatoarei de Dumnezeu,
care inainte de Adormire a petrecut in neincetata rugaciune si ajunare.
Dureaza doua saptamani: de la 1 la 15 August. Lasam de sec la 31 iulie;
iar de va cadea aceasta zi Miercurea sau Vinerea, lasam sec la 30 iulie.
De asemenea, daca Adormirea Maicii Domnului cade in zi de post, mancam
de dulce a doua zi, adica la 16 August, iar in ziua Adormirii mancam
peste. Nu mancam in acest post: carne, oua, branza si peste. Untdelemn
si vin mancam Sambata si Duminica.
4. Postul Nasterii Domnului sau al Craciunului, iarasi ne da putinta
curatirii trupesti si sufletesti. El inchipuie ajunarea de patruzeci de
zile a proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vehiul
Testament. Dupa cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si
rugaciune, asa se cuvine sa astepte crestinii si sa intampine prin
ajunare pe “Cuvantul lui Dumnezeu”, nascut din Fecioara Maria.
Acest post tine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie. Lasam
sec in seara Sfantului Filip, la 14 Noiembrie. Daca aceasta zi care
Miercurea sau Vinerea, incepem postul in seara zilei de 13 Noiembrie.
Postim de carne, oua si branza. Lunea, Miercurea si Vinerea mancam
bucate fara unsoare si fara vin. Martea si Joia se dezleaga la untdelemn
si vin, iar Sambata si Duminica este dezlegare la peste, untdelemn si
vin.
Daca in zilele de Luni, Marti si Joi cade vreun sfant mai mare, insemnat
in calendar cu cruce neagra, atunci mancam untdelemn si bem vin; iar de
cade hramul bisericii sau sarbatoare insemnata in calendar cu cruce
rosie, dezlegam si la peste. Martea si Joia mancam peste, untdelemn si
bem vin, cand cade in aceste zile: vreun sfant mare, hramul si sarbatori
cu cruce rosie.
In ziua de “Ajun” se mananca tocmai seara si anume: grau fiert indulcit
cu miere, poame, covrig sau turte de faina, caci cu seminte a ajunat
Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au inchipuit - mai
inainte - Nasterea lui Hristos.
La Craciun, in orice zi ar cadea, mancam de dulce.
In afara de cele patru posturi, Biserica Ortodoxa porunceste
credinciosilor sai sa ajuneze si in anumite zile de peste an, ca sa se
faca si ei partasi patimilor si mortii Domnului si sa se invredniceasca
de mijlocirea pe langa Dumnezeu a sfintilor, in cinstra carora postesc.
Zilele de post din cursul anului sunt:
1. Miercurea si Vinerea de peste saptamana, Miercurea postim, pentru ca
in aceasta zi a fost vandut Domnul Hristos, iar Vinerea pentru ca Vineri
a fost rastignit si a murit Mantuitorul. De aceea, aceste zile sunt
intocmai cu Postul Mare.
2. Ajunul Bobotezei, la 5 Ianuarie. In aceasta zi crestinii postesc,
mancand numai o data - seara - bucate fara untdelemn si nu beau vin; si
daca vor, nu mananca nimic. Ei se pregatesc sa ia Aghiazma mare, a doua
zi.
3. Ziua Sfintei Cruci, la 1 August, praznuieste amintirea patimilor Domnului. Dezlegare de vin si untdelemn.
4. Taierea capului Sfnatului Ioan Botezatorul, la 29 August, este
praznic de intristare, pentru uciderea celui mai aspru postitor si mai
aprins vestitor al pocaintei. Se da binecuvantare la untdelemn si vin.
5. Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 Septembrie, aminteste aducerea Sfintei Cruci la Ierusalim. Dezlegare la vin si untdelemn.
