Precum Cain, asa si noi, ticalosule suflete, am adus fapte murdare...

Precum Cain, aşa şi noi, ticălosule suflete, am adus fapte murdare Făcătorului tuturor şi jertfă vrednică de mustrare și viaţă netrebnică; pentru acestea ne-am şi osândit împreună.

În troparul acesta, Sfântul scriitor, dialogând cu sufletul său, nu se mai referă la Abel şi la dreptatea lui, ci la Cain şi la răutatea sa. Se pune pe sine însuşi în aceeaşi soartă cu Cain. Cartea Facerea ne precizează: „Cain era lucrător de pământ. Dar după un timp, Cain a adus jertfă lui Dumnezeu din roadele pământului". Dar Dumnezeu „spre darurile lui Cain n-a căutat" (Fc. 4:2-5). Darurile şi jertfa lui Cain nu au fost acceptate de Dumnezeu iar poetul ne mărturiseşte că, precum Cain, şi el însuşi a oferit lui Dumnezeu fapte murdare, o jertfă vrednică de pedeapsă şi o viaţă destrăbălată.

Ziditorule, făcându-mă lut viu, ai pus întru mine trup și oase, suflare și viață; dar, o! Făcătorul meu, Mântuitorul meu și Judecătorul meu, primește-mă pe mine cel ce mă pocăiesc.

Dumnezeu este Creatorul: „Și a creat Dumnezeu pe om, luând țărână din pământ…”, spune cartea Facerea 2:7. Toți suntem creația mâinilor Sale: „Și acum, Doamne, Tu ești Tatăl nostru, noi suntem lutul și Tu olarul, toți lucrul mâinilor Tale suntem” (Is. 64:7; Ier. 18: 6, Rom. 9:20-21). Extrem de sugestiv este verbul a plăsmui, prin care Sfântul Andrei doreşte să exprime transformarea lutului în fiinţă vie, precum este omul. „Trup și oase” exprimă existența trupească a omului, iar „suflarea și viața” este existența sufletească și duhovnicească. Cele două împreună, alcătuiesc un singur om, care este creatură a lui Dumnezeu: „Pentru că a Lui făptură suntem” (Ef. 2:10). El este Cel „ce dă tuturor viață și suflare și toate” (FA. 17:25).

(Simeon Koutsa, Plânsul adamic. Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, Editura Doxologia, Iași, 2012)

Categoria: Articole

Cautare: