Predica Parintelui Cleopa la Duminica a XXIII-a dupa Rusalii

Iar daca Eu, cu degetul lui Dumnezeu scot pe demoni,
iata a ajuns la voi Imparatia lui Dumnezeu (Luca 11, 20)

Iubiti credinciosi,

Daca vom lua aminte cu dinadinsul la cuvintele Sfintei Evanghelii de astazi, vom intelege doua lucruri de mare folos. Intii, cit de mare si nemarginita este iubirea de oameni a lui Dumnezeu si, al doilea, cit de mare si cumplita este rautatea diavolilor fata de om si de celelalte zidiri ale lui Dumnezeu.

Domnul si Mintuitorul nostru Iisus Hristos, vazind starea jalnica si chinuirea amara a omului demonizat din Evanghelie, prin negraita lui mila si bunatate fata de zidirea Sa, a poruncit demonilor sa iasa din acel om chinuit de multi ani, zidit dupa chipul si asemanarea Sa (Facere 1, 26); iar demonii, vazindu-se izgoniti de puterea cea fara de margine a Mintuitorului, dupa ce le-a dat voie, au intrat in turma cea mare de porci din apropiere si indata s-au aruncat in mare si s-au inecat (Luca 8, 33).

Iata cit de mare este oceanul cel fara de margini al dragostei si al milostivirii lui Dumnezeu fata de om, ca pentru slobozirea unui singur om din legaturile si chinurile diavolului, a ingaduit sa se dea pierzarii ca la doua mii de porci (Marcu 5, 13). Iar diavolii, avind invoire de la Hristos si vrind sa-si arate rautatea si puterea lor blestemata, au intrat in turma de porci si intr-o clipa i-au inecat pe toti in mare. La aceasta Evanghelie Sfintul Ioan Gura de Aur, aratind cita rautate au demonii asupra oamenilor, zicea: "Daca asupra porcilor, cu care nu aveau nimic, au aratat diavolii atita rautate, apoi cu atit mai mult asupra ta, omule, de-a pururea da razboi neimpacat, lupta neincetata si vrajba fara de moarte. Si daca pe porci, cu care nimic nu le era lor de obste, nici un minut nu i-au suferit, apoi cu atit mai mult ne urasc pe noi care sintem vrajmasii lor si doresc sa ne piarda si sa ne supuna lor. Apoi cite rele am fi patimit de la ei, daca ar fi avut voie de la Dumnezeu asupra noastra. Caci pentru aceasta i-a lasat Dumnezeu sa intre in turma de porci, ca si in trupul dobitoacelor sa cunoastem rautatea lor. Deci si acum cind vei vedea vreun om stapinit de diavol, inchina-te Stapinului si cunoaste rautatea vrajmasului. Ca iubirea de oameni a lui Dumnezeu il tine pe diavol si nu-i da voie sa-si arate puterea si rautatea asupra omului cit ar voi el. Atit ii da voie sa-l munceasca pe om cit sa-l faca mai intelept si sa arate rautatea diavolului asupra omului".

Apoi zice acelasi Parinte Ioan Gura de Aur: "Voiesti si alta pilda despre rautatea diavolilor, cind Dumnezeu ii da voie sa-si puna in lucrare puterea sa? Socoteste cirezile si turmele lui Iov, cum intr-o clipa pe toate le-a mistuit. Apoi socoteste moartea cea ticaloasa a copiilor lui si rana ce s-a adus asupra trupului sau si vei vedea cruzimea, asuprirea si nemilostivirea rautatii dracilor. Din aceasta vei intelege minunat, ca daca lumea aceasta toata, ar fi slobozit-o Dumnezeu sub stapinirea lui, in putina vreme pe toate le-ar fi tulburat si asemenea porcilor de care ati auzit in Sfinta Evanghelie de azi si cirezilor lui Iov, intr-o clipa de vreme am fi patimit, ca nici o mila de noi nu ar fi avut" (Putul Sf. Ioan Gura de Aur, Buzau, 1833, p. 108-109).

Sa ascultam mai departe cuvintele Sfintei Evanghelii care zice: Iar pastorii, vazind ceea ce s-a intimplat, au fugit si au vestit in cetate si prin sate si au iesit sa vada cele ce se facusera si venind la Iisus, au aflat pe omul din care scosese demonii sezind linga picioarele lui Iisus imbracat si intreg la minte si s-au infricosat (Luca 8, 34-35).

Dar care era pricina temerii gadarenilor? Oare minunea omului chinuit de diavoli sau inecarea porcilor in mare? Nici una, nici alta, ci pricina temerii si inspaimintarii lor era calcarea Legii lui Dumnezeu. Caci Legea lui Moise oprea a se minca carne de porc (Levitic 11, 7), iar ei cresteau porci si mincau din carnurile lor. Deci, pentru calcarea Legii i-a cuprins atita spaima, ca nu cumva Dumnezeu, pentru aceasta calcare de lege si pentru alte rautati ale lor sa-i pedepseasca si cu alte pedepse mai grele. Deci avind aceasta frica si neindraznind a zice ceva asupra Domnului pentru paguba porcilor, Il rugau cu totii pe Iisus Hristos sa se duca din hotarele lor. Iar preabunul si blindul Mintuitor, vazind impietrirea si nemultumirea lor, nu i-a certat, ci intrind in corabie S-a intors iarasi in Galileea (Luca 8, 37). Iar barbatul din care iesisera demonii se ruga sa ramina cu El, iar Mintuitorul, eliberindu-l, i-a zis: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu. Si s-a dus omul, propovaduind in toata cetatea, cite i-a facut Iisus (Luca 8, 39).

Vedeti, fratii mei, blindetea, smerenia si bunatatea cea negraita a Domnului? Dupa ce a facut un bine asa de mare cu vindecarea acelui om chinuit de diavoli, nu asteapta plata de la el spre a ramine si a-i sluji Lui. Ci i-a zis: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu (Luca 8, 39). Daca ar fi zis "intoarce-te la casa ta si spune cite ti-am facut Eu tie", carturarii, fariseii si arhiereii cei plini de zavistie care pindeau invatatura Lui, ar fi avut motiv sa spuna ca Mintuitorul face minuni cu scopul de a fi laudat de oameni. Dar asa, la toti le-a inchis gura, zicind: Intoarce-te la casa ta si spune cite ti-a facut tie Dumnezeu.

Deci se cuvine ca in toate sa avem pilda de urmat invatatura si viata Mintuitorului nostru Iisus Hristos, iar faptele noastre cele bune sa le facem cu scopul de a placea lui Dumnezeu spre slava Lui, cum ne invata si Sfintul Apostol Pavel (I Corinteni 10, 31).

Iubiti credinciosi,

Sa stiti ca sint trei feluri de oameni demonizati: intii sint cei ce se chinuiesc cu trupul de duhurile cele rele, cum sint epilepticii, lunaticii si cei demonizati ca cel din Evanghelia de astazi. Al doilea sint toti ereticii si invatatorii mincinosi si rai care cu invataturile lor gresite schimba adevarul Sfintei Scripturi si duc la ratacire de la dreapta credinta, pe crestinii nelamuriti si neintemeiati in adevar. Iar al treilea sint cei stapiniti de grele patimi. Despre primul fel de demonizati am vorbit pe scurt mai sus, despre al doilea aminteste marele Apostol Pavel, zicind: Duhul vorbeste lamurit ca, in vremile cele de apoi, unii se vor departa de la credinta, luind aminte la duhurile cele inselatoare si la invataturile demonilor (I Timotei 4, 1). Dumnezeiescul parinte Ioan Gura de Aur, tilcuind acest text al Apostolului Pavel arata ca acestia sint toti incepatorii de erezii, care, povatuiti fiind de demoni si miscati de duhurile inselaciunii vor grai inselaciuni catre cei binecredinciosi, spre a-i instraina de la adevarata Biserica a lui Hristos.

Deci, luati aminte, iubiti credinciosi si tineti bine minte cele auzite, ca toti cei ce vor sa va dezbine de la dreapta credinta ortodoxa sint oamenii demonizati si mintile lor sint miscate si inselate de duhurile cele viclene ale iadului, mai ales de duhul mindriei. Pe acestia Sfinta Scriptura ii numeste fii ai diavolului si vrajmasi a toata dreptatea (Fapte 13, 10) si chiar diavoli ca pe Iuda (Ioan 6, 70). Asadar, toti cei ce invata erezii si vor sa propovaduiasca alta invatatura afara de cea ortodoxa si care se impotrivesc invataturii adevarate a Bisericii lui Hristos dreptmaritoare, acestia sint fiii diavolilor (Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10). Acesti invatatori mincinosi si inselatori, lucreaza pururea sub stapinirea demonilor (Fapte 10, 38; 26, 18; II Timotei 2, 26). Ei ca invatatori mincinosi si vicleni, in toata vremea lucreaza sub inriurirea lui Satan (Iuda 1, 9; 1, 23; II Regi 18, 10; Matei 16, 23; Luca 23, 23; Ioan 6, 70 s. a.). Si tot ca ei predicatorii rataciti fac voia diavolilor (Ioan 8, 44) si sint inselati de ei (III Regi 22, 21-22; II Paralipomena 18, 20-21; Apocalipsa 20, 8). Acesti propovaduitori ai minciunii sint demonizati si orbiti de diavoli (Fapte 13, 10; II Corinteni 4, 4; I Timotei 4, 1).

Al treilea fel de oameni demonizati sint toti cei stapiniti de patimi grele, ca: necredinta, uciderea, ura, betia, iubirea de arginti, fermecatoria, desfrinarea si altele care ii stapinesc de multa vreme. Acestia sint numiti de Sfinta Scriptura fii ai diavolului (Ioan 8, 44; Fapte 13, 10; I Ioan 3, 8-10; Ioan 6, 70). De aceea Sfintul Vasile ii arata pe toti cei betivi a fi mai rau decit cei indraciti, zicind: "Cel ce se indraceste este vrednic de jale, iar cel ce se imbata fiind indracit cu patima betiei, este de ris si mai rau decit cel indracit si nimeni nu-l compatimeste" (Sf. Vasile cel Mare, Exaimeron. Cuvint impotriva celor betivi. Buc., 1828).

Tot demonizati sint si vrajitorii care amagesc pe oameni cu puterea duhurilor rele. Vrajitorii, fermcatorii si toti cei care parasesc pe Dumnezeu si cer ajutorul diavolilor, sint ei insisi demonizati si osinditi la vesnicele chinuri ale iadului.

Iubiti credinciosi,

De la primii oameni pina la sfirsitul veacurilor, toti sintem intr-o neincetata lupta cu diavolii, cu duhurile rautatii, care incearca fara odihna sa ne stapineasca, sa ne traga in adincul iadului.

Pe unii oameni ii chinuiesc cu ingaduinta lui Dumnezeu numai in trup, cum sint cei demonizati si epileptici. Pe acestia Biserica Ortodoxa ii vindeca, atit trupeste cit si sufleteste, prin rugaciuni speciale numite exorcisme. Cele mai renumite sint molitfele Sfintului Vasile cel Mare, ce se citesc de obicei in biserica, de preoti evlaviosi, cu mult post, cu multa smerenie si credinta.

Pe linga exorcisme, bolnavii de duhuri rele sint spovediti, impartasiti si li se face de mai multe ori si Sfintul Maslu. Cu cit se roaga si postesc mai mult, cu atit se vindeca mai repede.

Al doilea fel de demonizati sint cei stapiniti de duhul mindriei, adica sectantii care lupta pe fata impotriva Bisericii, a Ortodoxiei si dezbina pe multi crestini, rastalmacind Sfinta Scriptura. Acestia sint mult mai greu de vindecat din cauza ca sint stapiniti de cei mai rai diavoli, ai mindriei si neascultarii. Dar daca isi recunosc pacatele si le marturisesc la preoti si se roaga mai mult pot fi eliberati de duhul mindriei si al neascultarii.

Insa cei mai numerosi oameni demonizati sint cei stapiniti de patimi cumplite, cum sint betivii, desfrinatii, ucigasii, vrajitorii, iubitorii de averi si cei robiti de ura si razbunare. Toti acestia pot fi izbaviti de robia diavolului si a patimilor care ii tin legati cu lantul deprinderii, numai daca vor veni de bunavoie la biserica, daca vor sa-si marturiseasca pacatele la duhovnici iscusiti si daca isi fac canonul de pocainta dat. Fara acestea, adica fara spovedanie, cainta si parasirea pacatelor care ii robesc, nimeni din acesti oameni demonizati, bolnavi la suflet si la trup, nu se pot elibera de patimi, de diavoli si de osinda iadului.

Grija noastra, fratii mei, este sa facem voia lui Dumnezeu si sa implinim poruncile Lui, cu toata credinta si rivna. La aceasta ne ajuta harul Duhului Sfint, ne ajuta sfintii ingeri si toti sfintii, in frunte cu Maica Domnului, care se roaga neincetat pentru noi. Sa fugim de pacate ca de moarte, caci prin ele, pierdem harul lui Dumnezeu si in locul lui intra duhul diavolului.

Sa nu uitam ca prin pacate, oamenii sint loviti de tot felul de boli, de necazuri si suferinte, ajung robi ai cumplitilor diavoli si-si pierd mintuirea sufletului. Oare citi crestini nu sint astazi robiti de betie si desfriu? Cite mame nu-si ucid cu voia proprii lor copii? Cite familii nu se distrug prin divort ca urmare a acestor grele pacate?

Deci, sa parasim pacatele ca sa scapam de diavoli si sa raminem cu Hristos. Sa ne pazim inima curata de patimi si mai ales de mindrie, ca sa devenim scaun al Preasfintei Treimi. Sa ne pazim trupul curat de betie si desfriu, ca sa devina "templul Duhului Sfint". Sa fugim de diavolul mindriei, care ucide pe cei mai multi oameni, stiind ca Dumnezeu, celor mindri le sta impotriva, iar celor smeriti le da har.

Sa ne ferim de cursele Satanei, de patimile tineretii, de vrajitorie, de injuraturi si dracuit, de betie si vorbe desarte, stiind ca prin acestea ne instrainam de Dumnezeu si ajungem sa patim ca omul demonizat din Evanghelia de astazi. Sa aveti grija mai ales de copiii dumneavoastra, ca nu cumva sa cada in pacate grele si sa ajunga robiti de diavoli. Spovediti-va mai des, rugati-va mereu, nu lipsiti de la biserica, pretuiti mai mult postul, iubiti viata curata si toate "poruncile lui Dumnezeu" si veti fi vii.

Sa ne rugam Mintuitorului Hristos sa alunge patimile si duhurile rele din noi, sa ne ierte pacatele, sa ne vindece bolile si sa ne faca locasuri ale Preasfintei Treimi. Amin.

Categoria: Predici la Duminicile de peste an - Parintele Ilie Cleopa

Cuvinte cheie: Parintele Cleopa, Duminica a 23-a dupa Rusalii, Vindecarea demonizatului din tinutul Gherghesenilor

Cautare: