PROLOG la editia greaca

Lavra Peşterilor de la Kiev a fost asemenea unei viţe purtătoare de viaţă, ce a hrănit pentru aproape o mie de ani Ortodoxia Nordului cu «ciorchinii vieţii». A fost arena unor lupte mai presus de fire. Punctul de plecare al unor măreţe ascensiuni duhovniceşti. Pepinieră de bărbaţi sfinţi. Bărbaţi, care cu rugăciunile lor de foc, cu luptele lor ascetice, cu puterea lor taumaturgică şi cu sfinţenia lor au întărit şi consolidat pentru totdeauna mesajul Evangheliei în Rusia.
«Patericul Lavrei Peşterilor de la Kiev» conţine acele fragmente de text, care s-au salvat până astăzi, despre viaţa şi izbânzile duhovniceşti ale cuvioşilor părinţi ce au fost primii vieţuitori ai peşterilor şi despre ucenicii lor. Acest Pateric a fost alcătuit pe la jumătatea secolului al XIII – lea şi a fost scris în limba slavonă. În primele trei părţi ale cărţii autorul, care a rămas anonim, a cuprins istorisiri din viaţa cuvioşilor Nestor cronicarul, Policarp, arhimandritul Lavrei şi Simon, episcopul de Vladimir şi Suzdal. Partea a patra cuprinde diverse informaţii biografice ale acestor trei sfinţi scriitori şi în acelaşi timp, sunt adăugate şi două istorisiri mai târzii ce se referă la mănăstirea Peşterilor.
Acest Pateric s-a reeditat mai târziu şi în alte ediţii în slavonă şi în rusă. Una dintre acestea, cea de la Odessa (din anul 1903), a constituit principala sursă pentru traducerea noastră în limba greacă, la care am adăugat şi un scurt istoric al Lavrei Peşterilor. Tot de la această ediţie am cules şi frumoasele gravuri populare care însoţesc textul de faţă.
În acelaşi timp am consultat şi alte opere de specialitate, ce sunt menţionate în bibliografia de la sfârşitul volumului, pentru a putea clarifica anumite împrejurări istorice necunoscute de publicul larg cititor, cât şi chestiuni legate de cronologia exactă a evenimentelor şi identitatea personajelor. Şi aceasta deoarece se poate observa câteodată la aceşti cronicari sfinţi fie o necunoaştere a anumitor evenimente, fie o oarecare indiferenţă faţă de exactitatea datelor oferite. Acestea, desigur, sunt justificate în primul rând de faptul că la vremea respectivă nu existau posibilităţile contemporane de cercetare istorică, iar în al doilea rând prin aceea că povestitorul nu «scrie istorie», ci «vorbeşte, oamenilor, spre zidire, îndemn şi mângâiere», după cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel «spre desăvârşirea sfinţilor…la zidirea trupului lui Hristos».
Menţionăm în sfârşit, că pe parcursul prelucrării traducerii în limba greacă am scos din text anumite fragmente prisositoare, repetiţii sau exagerări frazeologice, ce ar fi îngreunat cu mult parcurgerea sa.
În Patericul Lavrei Peşterilor de la Kiev cititorul nu va întâlni înţelepciunea lumii acesteia. Va întâlni însă prezenţa Sfântului Duh, prisosul harului, al înţelepciunii şi al puterii lui Dumnezeu dăruite din plin cuvioşilor şi smeriţilor părinţi ai peşterilor, acestor minunaţi întemeietori ai monahismului rus. Viaţa şi exemplul lor au dovedit încă o dată că Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumii, ca să ruşineze pe cei înţelepţi; Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari; Şi-a ales pe cele de neam jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt».

Duminica a patra din Post 1990
Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul

Sfânta Mănăstire Paraklitos
(Mângâietorul)

Categoria: Patericul Lavrei Pecerska de la Kiev

Cautare: