SCHIMONAHIILE FEVRONIA, SOFIA SI OLIMPIADA

SCHIMONAHIILE FEVRONIA, SOFIA SI OLIMPIADA :: Pateric romanesc

SCHIMONAHIILE FEVRONIA (+ 1895), SOFIA (+ 1897) SI OLIMPIADA (+ 1902)

Manastirea Agafton-Botosani

Aceste trei calugarite erau surori dupa trup cu mama poetului Minai Eminescu din familia Iurascu. Parintii lor din satul Ipotesti au avut cinci fete pe care le-au crescut in frica de Dumnezeu. Trei dintre ele s-au facut calugarite in Manastirea Agafton, iar doua s-au casatorit in satul natal.

Intai a venit la manastire in anul 1850 maica Fevronia. Dupa doi ani a adus si pe sora ei mijlocie, maica Sofia. Dupa inca doi ani, amandoua au adus pe sora lor mai mica, Olimpiada.

Maicile Fevronia si Sofia erau schimnice si se nevoiau mai mult la chilii cu citirea zilnica a Psaltirii, cu postul si cu metaniile. Maica Olimpiada se ingrijea, pe langa cele duhovnicesti, cu lucrul la gradina, cu ascultarea la obste, cu facerea mancarii si cu primirea inchinatorilor. Spuneau ucenicele lor ca aceste trei calugarite erau model in Manastirea Agafton, pentru celelalte 150 de monahii, caci se rugau si posteau impreuna, mergeau la biserica impreuna si traiau in multa smerenie si dragoste.

Prin anul 1880, maicile Fevronia si Sofia au adus la manastire inca o nepoata de a lor, pe fiica unei surori din Ipotesti, numita Safta Velisarie. Aceasta a ajuns mai tarziu calugarita vestita, sub numele de Xenia.

Pe langa rugaciune si lucrul mainilor, cele trei calugarite se indeletniceau si cu scrierea si citirea sfintelor carti. Iar cand veneau la ele calugarite din manastire sau femei de prin sate, maicile Fevronia si Sofia puneau pe una din ucenice sa le citeasca cuvant de folos din Sfanta Scriptura, din Pateric sau din Vietile Sfintilor. Dupa ce le mangaiau sufleteste, le slobozeau cu pace. Aceste trei calugarite au dat o educatie deosebita nepotului lor Mihai (poetul Mihai Eminescu), care poposea adesea la chiliile lor si se indeletnicea cu scrisul si cititul.

In anul 1895, schimonahia Fevronia s-a mutat la cele vesnice. Dupa doi ani, s-a mutat la odihna si sora ei, schimonahia Sofia. Iar in anul 1898, soborul Manastirii Agafton alege ca stareta pe smerita calugarita Olimpiada Iurascu, care conduce obstea cu multa blandete si intelepciune timp de cinci ani de zile. In anul 1902, monahia Olimpiada se muta cu pace din viata aceasta si este ingropata langa surorile ei.

Categoria: Pateric romanesc

Cautare: