SCOALA ANTIOHIANA :: Patristica

Scoala antiohiana

Scoala antiohiana - apare cam in 260 d. Hr, sub Lucian de Antiohia, fiind mai tanara cu 70-80 de ani decat cea alexandrina.

Este o scoala eminamente exegetica cu trei perioade:

- de formare (260-360),

- de apogeu (360-430),

- de decadenta (dupa 430).

Reprezentantii principali ai perioadei de apogeu sunt: Diodor de Tars, Teodor de Mopsuestia, Polihroniu de Apameea, Ioan Gura de Aur. Aceasta scoala face exegeza stiintifica, bazata pe cercetarea riguroasa a textelor si pe interpretarea lor istorico-gramaticala. Meritul cel mai de seama al Scolii antiohiene este elaborarea unei exegeze rationale. A ajutat mult, insa rationalismul a impins uneori in erezie - incepand cu intemeietorul Scolii, Lucian, "acest Arie inainte ele Arie", trecand prin Teodor de Mopsuestia, si ispravind cu Nestorie, unul dintre cei mai periculosi eretici. Scoala antiohiana a dat insa si oameni ca Eustatiu si Ioan Gura de Aur, a caror pietate si ortodoxie au fost si sunt modele pentru toata crestinatatea. Se remarca patru tendinte care caracterizeaza aceasta scoala:

- moralism - prin Ioan Gura de Aur a creat adevarate capodopere, iar prin Teodor de Mopsuestia se orienteaza spre pelagianism;

- folosirea filozofiei aristotelice - favorizeaza o metoda pozitiva, precisa si analitica, dar si un rationalism care nu o data va infrana sensul Traditiei;

- in teologie se sustine distinctia intre Persoanele divine, care sunt numite Ipostaze:

- in hristologie se pune accentul pe umanitatea Mantuitorului, insistandu-se uneori asupra acesteia asa de mult, incat se neglijeaza legatura care uneste umanitatea cu divinitatea in unitatea Logosului intrupat si se ajunge, chiar inainte de Nestorie, la tagaduirea Omului-Dumnezeu.

Categoria: Patristica - Parinti si scriitori bisericesti

Cautare: