Teama binecuvantata din sanul unei familii

Apostolul Petru îndemna: „Voi, bărbaţilor, de asemenea, trăiţi înţelepţeşte cu femeile voastre... şi faceţi-le parte de cinste, ca unora care, împreună cu voi, sunt moştenitoare ale harului vieţii” (1 Petru 3, 7).

Conform scriitorului A. de Saint-Exupéry, noi trebuie să vedem în fiecare om trimisul lui Dumnezeu pe pământ. Aceasta trebuie s-o simtă mai ales soţii.

De aici şi renumita expresie: „femeia să se teamă de bărbat” (Efeseni 5, 33) - să se teamă să-l supere, să-l pângărească. Se poate să ne temem din dragoste şi respect, dar ne putem teme şi din ură şi spaimă. În limba rusă contemporană cuvântul a se teme se foloseşte de obicei cu ultimul sens, iar în slava bisericească el are primul sens. Din cauza înţelegerii greşite a acestui cuvânt, la unii oameni care sunt departe de Biserică şi de credinţă, apar obiecţii împotriva acestui text, rostit în cadrul Tainei Cununiei. Teama binecuvântată trebuie să trăiască permanent în sufletele soţilor, căci ea este cea care naşte sentimentul de dragoste, care îi ocroteşte. Trebuie să ne temem să facem ceea ce poate supăra sau necăji persoana iubită, să nu facem ceva despre care nu am dori să afle soţul sau soţia. Aceasta este teama care păstrează unitatea căsniciei.

(Pr. Prof. Gleb Kaleda, Biserica din casă, Editura Sophia, București, 2006, p. 17)

Categoria: Articole

Cautare: