Timpul liber, distractiile si viata sociala

Distracţiile şi amuzamentele fac parte din evoluţia şi dezvoltarea naturală copilului. Copiii au nevoie de asemenea distracţii fără griji pentru a se bucura de libertatea lipsei de răspundere şi a-şi cheltui prisosul de energie. Ei au nevoie de o viaţă socială nu numai pentru distracţie şi relaxare, dar şi pentru experienţa contactelor cu ceilalţi copii, cât şi cu lumea în care ni s-a dat să trăim. De aceea, pentru nişte părinţi creştini scopul este de a face astfel încât distracţiile şi viaţa socială să contribuie la dezvoltarea copiilor în calitate de creştini, care să-şi poată trăi credinţa în lume.

În calitate de creştini ortodocşi, nu ne putem izola de restul lumii. Şi totuşi multe din căile acestei lumi sunt vădit inacceptabile pentru un creştin. E nevoie de un efort considerabil pentru a evita extremele şi, desigur, multe depind şi de vârsta copilului. A ne ocupa de acest aspect al educaţiei copiilor este pentru fiecare dintre noi o sarcină delicată şi care necesită mult timp, dar nu trebuie să considerăm distracţiile şi viaţa socială a copiilor noştri drept o pierdere de vreme, doar pentru că grija noastră principală este dezvoltarea lor duhovnicească. Dimpotrivă, dacă dorim copiilor noştri ca ei să se dezvolte ca persoane libere şi mature, care iubesc pe Dumnezeu şi sunt totodată în stare să se descurce în viaţă, într-un mediu ce nu inspiră întotdeauna dragostea de Dumnezeu, tocmai din pricina acestei dorinţe să ne străduim deci să dăm mai mare atenţie distracţiilor şi prieteniilor copiilor noştri. Dacă neglijăm acest aspect esenţial al vieţii lor, ei fie se vor lăsa antrenaţi de curentul lumii, fie se vor simţi sufocaţi şi se vor răzvrăti.

(Maica Magdalena, Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, Editura Deisis, Sibiu, 2006, pp. 90-91)

Categoria: Articole

Cautare: