Toata viata noastra trebuie sa fie numai pregatire si pocainta

Trebuie să împlinim voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednici să fim înştiinţaţi despre ziua şi ora sfârşitului nostru. Mulţi sfinţi au fost înştiinţaţi că vor muri, însă arareori li se indica anul, data şi luna. Aceştia se pregătesc, se spovedesc, participă la Sfântul Maslu, se împărtăşesc şi aşteaptă. Dar când va veni sfârşitul, numai Unul-Dumnezeu ştie... Omul întotdeauna trebuie să fie pregătit pentru trecerea la cele veşnice.

Drepţilor Săi Dumnezeu le indică vremea sfârşitului lor obştesc. Dar necredincioşilor nu le e de folos să o ştie. Ei vor spune: „Mai am încă timp. Să mai păcătuiesc puţin, pentru ultima dată. Mă voi pocăi înainte de moarte”.

Toată viaţa noastră trebuie să fie numai pregătire şi pocăinţă.

Desigur, acelor oameni care n-au mers niciodată la biserică şi nu au avut o viaţă de rugăciune le va fi greu în faţa morţii. Îi cuprinde brusc sentimentul de pocăinţă, cheamă preotul, însă nu ştiu ce să spună. Nu spun decât: „Eu n-am jefuit pe nimeni, n-am omorât. Sunt un om foarte bun, de treabă”. Şi cu aceasta se sfârşeşte bunul gând spre pocăinţă. Este groaznic.

(Îndrumar creştin pentru vremurile de azi: convorbiri cu Părintele Ambrozie (Iurasov),vol. 2, Ed. Sophia, 2009, pp. 277-278)

Categoria: Articole

Cautare: