VISELE

VISELE

2029. -Visele sunt actiuni de cunoastere mintala si activitate sufleteasca in timpul somnului. Ele au doua cauze: a). Vise naturale nascute din activitatea psihologica a vietii omului, potrivit cu starea sa trupeasca, preocuparile familiale si nazuintele catre scopurile urmarite; b). Vise profetice provocate din elemente bune sau rele, ingeri sau demoni, din afara eului omenesc, potrivit cu starea sa morala si religioasa, sau cu rostul misiunii sale in biserica sau societate, dupa exemplul lui losif (Fac. 37,41-41).

2030. -Orice om bun sau rau poate avea, mai mult sau mai putin vise profetice, de multe ori amestecate cu cele naturale. Greutatea mare consta in posibilitatea de a face deosebire intre ceea ce este natural si supranatural, in ceea ce este activitate psihica si in ce masura visul, sau o parte a lui, poate fi profetica. Datorita acestui fapt, se cere foarte multa prudenta si chibzuiala in apreciere. Se recomanda multa stapanire de sine in apreciere, de cele mai multe ori visele profetice, n-au scopul de a arata de mai inainte desfasurarea lucrurilor de viitor, ci numai de a suscita constiinta si atentia de sine, desteptand o presimtire sociala (F. Ap. 19,21), pentru pregatitea morala de a trai evenimente ce se apropie. “Au nu era inima noastra arzand intru noi?” (Luca 24, 32). Sf. Petru dupa ce a trecut evenimentul a putut face deosebire intre vis si realitate (F. Ap. 19,2-12).

2031. -”Sunt vise profetice care se refera numai la viata persoanei ce presimte (F. Ap. 20, 22) sau al altui om (Matei l, 20), insa oamenii superiori, care au o predestinatie misionara sau sociala deosebita, au vise profetice, impletite cu aspecte de prevedere a viitoarelor evenimente atat pentru ei cat si pentru altii, cum a fost cu losif (Fac. 37, 40-41). Altii au vise, de cazuri foarte rare, prin care li se descopera chiar desfasurarea exacta a evenimentului; altii in cele mai multe cazuri vise simbolice lesne de priceput (Jud. 7, 13), iar altii grele de talcuit (Daniel 2,4), si greutatea intelegerii lor au semnificatia educativa a imprimarii adanci in atentia cu raspundere pentru maretia faptului prevestit” (Fac. 28,12-20).

2032. -Proorocii, apostolii si unii dintre marii sfinti din toate vremurile au devenit oamenii marilor exceptii religioase. Ei dupa ce au trait o viata de inalta tinuta morala si adanca pricepere a tainelor, sustinuta de iluminarea harica, spre sfarsitul vietii, au trecut de la visurile profetice simple (Ioil 2, 28), la visuri-viziuni sau vedenii superioare, extatice, unde omul se rapeste in sfere superioare de existenta si cunoastere, si acolo ia act de cele constatate, nu atat de mult prin puterea discursica a ratiunii, ci mai ales prin puterea de inregistrare a unor realitati, care i se ofera cu scopul de a le face cunoscut fratilor lor, in masura in care ei sunt in stare sa le cunoasca, iar el sa le exprime, cum gasim la Iezechiel, Daniel si Apocalipsa. La aceasta situatie nu se poate ajunge prin vointa omului, ci numai prin predestinatia speciala a lui Dumnezeu, cu scop misionar fata de care noi oamenii de rand, nu putem face altceva decat sa ne plecam genunchii inimii intru ascultarea celor deja de ei descoperite (Luca 1,3-38; 2-25-38; F. Ap. 2,1-21; 7,55-57; II Cor. 12,1-10).

2033. -”Vin la om multe vise caci acel lucru pe care omul il are in minte, il iubeste sa castige si sa dobandeasca toata ziua, de aceea noaptea il vede in vis; vin visele si de la draci vin si de la stomac, cand mancam prea mult si se imbata, vin si de la Dumnezeu ca de multe ori dumnezeiestii ingeri cu visuri ne ingrozesc si ne sperie pe noi si de multe ori si sufletul ca un cuvantator si ganditor ce este, cunoaste mai inainte si arata omului niste lucruri, insa drept aceea cate vise va vedea omul, care, se arata pentru indreptarea si intoarcerea de la rau la bine, numai pe acelea sa le iubeasca”. -ILT, p. 360.

Categoria: Pravila Bisericeasca

Cautare:

VISELE

Vizualizari: 1298

Id: 770

Imagine:

Share: